Terorismul poate fi combătut cu o strategie de creare a unei culturi a securităţii

Acestea sunt concluziile dezbaterii ‘Combaterea Terorismului și nevoia unei culturi a securității’ — ‘Fighting Terorism and the Need of a Security Culture’, organizată joi de ambasada Iranului în România, Institutul Politic și Economic al Orientului Mijlociu (MEPEI) din București și Institutul European pentru Risc, Securitate și Managementul Comunicării (EURISC).

Expansiunea grupării jihadiste Statul Islamic (SI) a dat o nouă dimensiune terorismului, care acum nu se mai limitează la atacuri punctuale împotriva civilizației occidentale, cum a procedat organizația al-Qaida, ci vizează crearea de entități teritoriale.

În opinia expertului malaezian în antiterorism, Andrin Jerome Nevis Raj, obiectivul final al SI este crearea unui stat islamic multinațional care să cuprindă nu doar teritoriul pe care-l controlează în prezent în Siria și Irak, ci si teritorii ale țărilor majoritar musulmane din Orientul Mijlociu, Africa și chiar Europa (precum Turcia, Albania sau zonele preponderent musulmane din Bosnia), folosindu-se în acest scop de o multitudine de grupări afiliate, un fel de ‘franciză’ a SI. Cât despre factorii principali care au alimentat afirmarea acestei grupări, analistul menționat a enumerat invazia Irakului în anul 2003, rivalitatea istorică dintre șiiți și suniți și furnizarea de armament jihadiștilor de către alte state arabe, informează Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Statul Islamic susţine că ar putea achiziţiona o bombă nucleară în termen de un an

Alte articole

Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Fostul internațional Emil Săndoi, selecționat și în echipa colaboratorilor Securității. A dat note informative inclusiv despre Gică Popescu. ”Nu părăsește grupul și nici nu ia legătura cu persoane străine”

Și directorul Institutului pentru Studii Strategice Orientale din Teheran, Kayhan Barzegar, a menționat implicarea actorilor externi ce sprijină discret SI printre cauzele succesului jihadiștilor, o alta fiind subdezvoltarea economică din zonele unde s-a instalat SI.

O problemă ce preocupă tot mai intens statele occidentale este numărul surprinzător de mare al tinerilor europeni — ce nu sunt de confesiune musulmană — care devin combatanți ai SI. Directorul executiv al Asociației pentru Implementarea Democrației (AID), Alexandru Cumpănașu, a estimat că acest fenomen nu este doar rezultatul crizei economice care a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor, ci și al unei ‘crize ideologice’ în statele occidentale. Pe de altă parte, Cumpănașu a mai menționat că unele dintre acestea din urmă, precum și unele țări musulmane, manifestă o ‘atitudine ipocrită’ în combaterea terorismului, întrucât ele țin cont în special de interesele lor complexe în regiune.

‘Terorismul nu se autofinanțează, el este ținut în viață de state și grupuri’, a punctat Cumpănașu, avertizând în acest context că, mai aproape de noi, Ucraina poate deveni în perspectivă un exportator de terorism. Și aceasta pentru că Rusia are interesul ca în această țară să se perpetueze instabilitatea, situație de natură să alimenteze terorismul, potrivit Agerpres.

Cât despre căile de combatere a pericolului terorist în Europa, unde, la fel ca în Statele Unite, actualele politici antiteroriste sunt marcate de confuzie, secretarul general al Asociației Tratatului Atlantic (ATA/NATO), Jason Wiseman, a apreciat că este necesar să se acționeze deopotrivă asupra luptei împotriva grupărilor teroriste și a motivațiilor ce determină un număr tot mai mare de europeni să devină simpatizanți sau combatanți ai acestor grupări.

Citeşte şi Statul Islamic a ajuns în Republica Moldova. Unsprezece persoane au fost reţinute VIDEO

Ca un pas important în crearea unei culturi a securității, elaborarea de programe educaționale în învățământ care să ajute tinerele generații să conștientizeze acest risc și să le ofere anumite repere pentru a nu fi convinse de subtila propaganda mediatică a grupărilor teroriste a fost o propunere pe care s-a pus accentul în dezbateri.

De altfel, această propagandă și rolul presei în diseminarea ei au fost în centrul discuțiilor. Astfel, Andreea-Paula Ibănescu, manager de program și cercetător în cadrul MEPEI, a subliniat apetitul presei pentru ‘infotainment’, referire la mediatizarea excesivă a tot ceea ce ține de grupările teroriste, astfel că uneori mass-media devine involuntar un canal de transmitere a propagandei teroriștilor, celălalt canal de bază fiind internetul. Ea a evidențiat în acest context un element de bază al strategiei grupării al-Qaida enunțat de liderul acesteia, Ayman al-Zawahiri, care cu zece ani în urmă afirma că ‘mai mult de jumătate din luptă se desfășoară pe frontul mass-media’.

La rândul său, Mostafa Zahrani, directorul Institutului iranian de Studii Politice și Internaționale, a remarcat faptul că astăzi ‘nu doar teroriștii încearcă să atragă atenția mass-media, ci și mass-media aleargă după grupările teroriste’. El a avertizat totodată că ‘terorismul este o consecință a globalizării, dar el luptă acum împotriva globalizării’.