Cristian Socol: 3 evoluţii macroeconomice pe care nu ţi le va spune nimeni

1. Este primul an din ultimii 12 ani cand Romania a obtinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB. Adica soldul bugetar fara plata de dobanzi a fost pe plus. Adica este primul an dupa o lunga perioada de timp cand Romania a trait pe propriile picioare, si-a finantat cheltuielile curente din veniturile obtinute iar deficitul a venit doar din plata dobanzilor la imprumuturile imense luate in anii anteriori. Romania a avut anul trecut un deficit pe ESA de 1,5% din PIB iar platile de dobanzi au fost tot pe acolo. Deci am demonstrat ca putem trai fara imprumuturi.

2. In 2014 Romania a atins tinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definita drept regula fiscala in Tratatul privind coordonarea, stabilitatea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare. Noi, Olanda, Germania, Danemarca, Austria,Estonia, Luxemburg si Grecia (de retinut ca tarile cu ponderi mari ale datoriei publice in PIB trebuiau sa atinga un deficit bugetar structural de 0,5% din PIB).

Nu stiu daca este sau nu un motiv de bucurie extrema, in conditiile in care Romania are cea mai inconsistenta traiectorie privind tintele de deficit bugetar si deficit bugetar structural dintre tarile UE (am mai scris despre acest lucru in analize anterioare). In opinia mea, Romania trebuie sa activeze dreptul pe care il are (la fel ca celelalte tari din UE) prin Reglementarea CE nr 1466/97 care spune ca MTO urile (cadrul bugetar/tintele de deficit bugetar de atins pe termen mediu) pot fi revizuite la fiecare 3 ani precum si in cazul in care au fost implementate reforme structurale cu impact major asupra sustenabilitatii finantelor publice. Romania indeplineste ambele criterii. Dorim sa ramanem cu deficitul pe ESA/ cash in jur de 2% din PIB cifra fiind sustenabila si concordanta cu stabilizarea datoriei publice sub pragul de sustenabilitate si cu nevoia de a continua stimularea sectorului privat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

In plus Romania ar avea dreptul la un deficit structural de 1,25% din PIB. Consiliul Fiscal arata ca „Obiectivul de deficit structural pe termen mediu la care România trebuie să se alinieze conform statutului său de ţară membră a UE este determinat pornind de la nivelul deficitului care stabilizează ponderea în PIB a stocului de datorie publică la care se adaugă o ajustare datorată încorporării unei porţiuni din costurile pe termen lung ale îmbătrânirii populaţiei. Acesta a fost reevaluat ascendent pentru România de către Comisia Europeană la 1,25% din PIB (de la 0,7% din PIB anterior), ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate în domeniul pensiilor în ultimii ani asupra costurilor îmbătrânirii populaţiei, reevaluate în contextul elaborării raportului Ageing Report 2012 de către Comisia Europeană”.

Alte articole

Datoria a crescut cu aproape 5.000 de lei pe secundă în 2026! România a depăşit pragul de 60% din PIB la datoria publică

Cristian Socol preconizează tensiuni sociale majore: „Strângem cureaua” și „Trecem noi și peste asta” nu vor mai funcţiona în România

Citeşte mai mult pe zf.ro