Proiectul legii alegerilor parlamentare, avizat de Comisia de Cod electoral

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi (15) și urmează să fie înaintat spre dezbatere și aprobare în ședința de miercuri a Camerei Deputaților, care este for decizional pe acest proiect de lege.

Amendamentele admise sunt de ordin tehnic.

Unul dintre acestea se referă la îndreptarea unei erori materiale și anume eliminarea din corpul legii a termenului „generale” din expresia „alegeri parlamentare generale” și menționarea doar a expresiei „alegeri parlamentare”.

Senatul a adoptat la începutul lunii iunie propunerea legislativă privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și pentru funcționarea Autorității Electorale Permanente (AEP), inițiată de mai mulți parlamentari PSD, UNPR, PC, PNL, UDMR și minorități.

Propunerea de lege stipulează că senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului repartizării proporționale, norma de reprezentare pentru alegerea Senatului fiind un senator la 168.000 de locuitori, iar în cazul Camerei Deputaților — un deputat la 73.000 de locuitori.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede că pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară care este calculat după cum urmează: 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali; în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

„Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de senator sau deputat au dreptul, potrivit art. 62 din Constituție, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat”, se mai arată în textul inițiativei legislative.

În lege se definește și termenul de „fraudă electorală” în sensul că aceasta este reprezentată de „orice faptă care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral”.