NASA vrea să folosească arme nucleare în cazul în care Pământul este ameninţat de asteroizi

Anunțul a fost făcut înainte de prima Zi oficială a Asteroidului, 30 iunie, zi prin care oamenii de știință doresc să atragă atenția asupra potențialului pericol reprezentat de acești bolovani uriași care se rostogolesc prin spațiu și să încurajeze autoritățile să susțină proiectele de identificare și eventuală deviere de pe traiectorie a unor astfel de amenințări, potrivit Agerpres.

Ziua de 30 iunie nu a fost aleasă întâmplător. În această zi, în anul 1908, un asteroid a lovit Pământul în Siberia, la Tunguska. Aproximativ 80 de milioane de copaci, de pe o suprafață de 2.150 de km2, au fost spulberați în explozia ce a avut o forță echivalentă cu cea a 20 de bombe atomice. Impactul surprinzător al meteoritului care a explodat la Celiabinsk, în 2013, cu o forța unei bombe de 500 de kilotone, demonstrează că nu suntem niciodată în siguranță în fața unor astfel de amenințări din spațiu.

„Există nenumărați astfel de asteroizi pe orbită între Marte și Jupiter (centura de asteroizi), iar unii dintre ei au orbite care ajung puțin prea aproape, intersectând drumul Pământului în jurul Soarelui”, susținea Neil deGrasse Tyson, director al Planetariului Hayden, din cadrul Muzeului de Istorie Naturală din New York, într-o conferință pe această temă desfășurată în 2013.

Însă neutralizarea unei astfel de amenințări nu se rezolvă prin simpla lansare a unor rachetele nucleare. În 2013, cercetători de la Centrul de Cercetare pentru Devierea Asteroizilor de la Universitatea de Stat din Iowa au conceput un plan privind folosirea unei sonde care să intercepteze asteroizii cu potențial de ciocnire, să foreze o groapă în corpul acestora și să lase o bombă nucleară în această gaură — scenariu familiar cinefililor care au urmărit filmul „Armageddon” (1998).

Alte articole

Rusia răspunde amenințărilor venite din partea lui Trump și îndreaptă, din nou, rachete nucleare spre Europa. Reacție imediată a Germaniei și Poloniei

Trump reacţionează prompt la ameninţările lui Medvedev. Preşedintele SUA a ordonat amplasarea a două submarine nucleare „în regiunile adecvate” pentru a putea lovi Rusia

Bong Wie, directorul acestui centru din Iowa a precizat pentru SPACE.com că aproximativ 99% dintre fragmentele de asteroid rezultate în urma exploziei ar trece pe lângă Pământ, iar o mare parte dintre cele care ar rămâne pe o traiectorie incidentă cu planeta noastră ar fi suficient de mici pentru a arde complet la intrarea în atmosferă. NASA susține însă că astfel de fragmente ar putea reprezenta în continuare o amenințare și de aceea propune devierea cursului asteroizilor periculoși cu ajutorul exploziilor nucleare declanșate în apropierea lor.

„Cel mai bine este să deviem ușor traiectoria asteroidului și nu să-l facem bucăți”, se menționează pe site-ul dedicat urmăririi obiectelor cosmice din apropierea planetei noastre (Near Earth Objects), aparținând NASA. Detonarea unei bombe nucleare în apropierea suprafeței asteroidului ar putea provoca o mică schimbare a vitezei și direcției acestuia, fără a produce fragmentarea corpului cosmic. Nu este chiar soluția spectaculoasă aleasă de Hollywood, dar s-ar putea să fie cea mai eficientă soluție.

„O schimbare foarte mică a vitezei de propagare a asteroidului (de ordinul a doar câțiva milimetri pe secundă), care acționează de-a lungul mai multor ani, poate duce la devierea completă a traiectoriei unui asteroid care ar fi urmat să se ciocnească de Pământ”, conform NASA.

NASA se gândește însă și la modalități de deviere a traiectoriei asteroizilor periculoși, fără să apeleze la arsenalul nuclear. „Pentru cei mai mulți dintre asteroizi, care au diametre de ordinul câtorva sute de metri, este suficient să-i descoperim din timp, cu până la zece ani înainte de a ajunge la Pământ, și să trimitem spre ei o sondă robotică. O astfel de sondă se va ciocni cu asteroidul, iar în urma ciocnirii viteza și direcția bolovanului cosmic vor fi modificate suficient pentru ca acesta să rateze Pământul”, conform NASA. Principala problemă aici este că pentru a putea acționa astfel este neapărat necesar să descoperim acești asteroizi cu câțiva ani buni înainte.

„Cum numărul asteroizilor din apropierea Pământului crește, iar dimensiunile lor scad (obiectele din centura de asteroizi se ciocnesc între ele și se fragmentează), devine din ce în ce mai probabil să fim loviți de asteroizi relativ mici, care sunt și cel mai greu de depistat din timp”, conform NASA.

Fostul astronaut Russell ‘Rusty’ Schweickart, care a făcut parte din echipajul misiunii Apollo 9, din 1969, este co-fondator al Fundației B612, o organizație dedicată apărării planetei în fața amenințării reprezentate de asteroizi. B612 are în proiect lansarea sondei Sentinel, o sondă spațială concepută pentru a detecta și urmări obiectele cosmice care reprezintă un potențial pericol pentru Terra. Într-un interviu oferit revistei Newsweek, Schweickart este pesimist cu privire la abilitatea națiunilor de a se uni în fața unei amenințări globale.

„Mă tem că nu există un instinct de conservare colectiv suficient pentru a depăși cu adevărat forțele politice centrifuge. Pe scurt, acesta este motivul pentru care vom fi loviți. Nu pentru că, din punct de vedere tehnic, nu am putea descoperi amenințarea sau nu am avea ce face pentru a o elimina”, susținea el.

Fondatorii Zilei Asteroidului, printre care se numără și chitaristul formației Queen, Brian May, care este și astrofizician, au redactat „100x Asteroid Declaration”, un manifest prin care lansează un apel la guvernele lumii să-și intensifice activitatea de identificare și urmărire a asteroizilor din apropierea relativă a Terrei. Alături de Brian May, acest manifest este semnat și de Bill Nye, Carolyn Shoemaker, Brian Cox, Chris Hadfield, Mark Kelly, Lord Martin Rees, Richard Dawkins, precum și de Schweickart și de colegul său, Ed Lu, alături de care a pus bazele Fundației B612.