Şedinţă extraordinară a conducerii Camerei Deputaţilor, pentru cazul Victor Ponta

Membrii conducerii Camerei Deputaţilor au fost chemaţi din vacanţă pentru a formula un punct de vedere cu privire la sesizarea pe care PNL a depus-o la Curtea Constituţională, în cazul votului referitor la cererea de urmărire penală a lui Victor Ponta, pentru conflict de interese.

PNL a anunţat, vineri, că a contestat la Curtea Constituţională votul din plenul Camerei Deputaţilor privind respingerea începerii urmăririi penale a lui Victor Ponta, pentru conflict de interese. Anunţul privind depunerea contestaţiei la CCR a fost făcut, vineri, de prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban. Curtea Constituţională a precizat că va discuta sesizarea PNL pe 15 iulie.

Orban a declarat, într-o conferinţă de presă, că decizia de respingere a urmăririi penale încalcă grav prevederile constituţionale, iar, în cazul în care contestaţia va fi admisă de CCR şi se constată că practic respingerea urmăririi penale s-a făcut în baza unor prevederi neconstituţionale, votul va fi reluat.

CITEŞTE ŞI CCR discută pe 15 iulie sesizarea PNL privind votul în cazul Victor Ponta

Alte articole

AUR a atacat la CCR pachetele de legi prin care s-au impus măsurile de austeritate

Bolojan, întrebat dacă demisionează: ”Să așteptăm”

Concret, PNL contestă la CCR atât hotărârea Parlamentului din 9 iunie privind respingerea solicitării DNA de începere a urmăririi penale a lui Victor Ponta pentru conflict de interese, cât şi prevederile alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care au stat la baza deciziei plenului. PNL contestă faptul că în plenul Camerei nu s-a supus la vot cererea procurorilor de anchetare a premierului, ci raportul Comisiei juridice care propunea ca plenul să nu ceară urmărirea penală, în baza artocilului 157 din regulament.

„105 deputaţi liberali şi-au exercitat dreptul constitutional şi au atacat la Curtea Constituţională (CCR) regulamentul Camerei Deputatilor, art. 157 alin. 7, precum şi hotărârea Camerei Deputaţilor din 9 iunie, prin care s-a respins cererea de urmărire penală în cazul lui Victor Ponta„, a declarat Ludovic Orban. El a mai spus că prevederile articolului 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt menite să confere privilegii neconstituţionale atât actualilor, cât şi foştilor membrii ai Guvernului.

Ludovic Orban a declarat că articolul din Regulamentul Camerei Deputaţilor care stabileşte procedura de dezbatere şi vot a cererii de urmărire penale în cazul unui actual sau fost membru al Guvernului este profund neconstituţional şi este menit să confere privilegii neconstituţionale atât actualilor, cât şi foştilor membri ai Guvernului.

„În cazul lui Victor Ponta, s-a supus la vot nu cererea procurorului, ci proiectul de hotărâre al Comisiei Juridice. Chiar dacă există o majoritate a deputaţilor care vor să avizeze cererea de urmărire penală, aceştia nu pot să decidă începerea urmăririi penale împotriva fost sau actual membru al Guvernului”, a mai afirmat Ludovic Orban.

Regulamentul Camerei Deputaţilor stipulează că proiectul de hotărâre privind cererea de începere a urmării penale se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, iar hotărârea este publicată în Monitorul Oficial. Plenul nu a votat cererea de urmărire penală formulată de procurorul general, ci s-a pronunţat asupra proiectului de hotărâre propus de Comisia Juridică.

Astfel, susţin liberalii, dacă există o majoritate în Comisia Juridică care este ostilă cererii de începere a urmăririi penale, chiar dacă 80% dintre deputaţi sunt de acord cu începerea urmăririi penale aceştia sunt împiedicaţi prin regulamentul Camerei să avizeze urmărirea penală, având doar posibilitatea de a respinge proiectul de hotărâre formulat de Comisia Juridică.

„Ambiguitatea normei juridice alin. (7), art. 157, pe care noi o considerăm neconstituţională, constă în faptul că permite Comisiei juridice să întocmească atât un Proiect de hotărâre care să garanteze dreptul Camerei de a cere urmărirea penală a unui deputat, cât şi un Proiect de hotărâre cu un conţinut care să încalce dreptul suveran al Camerei Deputaţilor de a cere urmărirea penală a unui deputat, aşa cum este statuat în Constituţie la art. 109, alin. (2) şi să împiedice exercitarea dreptului deputatului şi senatorilor de a vota şi cere punerea sub urmărire a membrilor Guvernului. Împiedicându-se, totodată, şi înfăptuirea justiţiei (în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) si (2) din Constituţie), în condiţiile în care deputaţii sunt puşi în imposibilitatea de a mai decide urmărirea penală a unui deputat membru al Guvernului, deşi condiţiile de fapt şi drept ar fi îndeplinite, şi astfel autoritatea judecătorească nu mai poate fi legal sesizată şi nu se mai poate înfăptui justiţia”, se arată în sesizarea depusă de liberali la CCR.

Liberalii mai susţin că „nelegalitatea a fost generată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi care a propus plenului un proiect de hotărâre cu articol unic conţinând negaţia ,,să nu ceară urmărirea penală”, interpretând dispoziţiile primei teze a alineatului (1) al articolului 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care menţionează că „Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată”.

La 9 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea DNA de urmărire penală a premierului Victor Ponta pentru conflict de interese.