SFANTUL PANTELIMON: De ce trebuie să mănânci azi porumb şi dovlecei

Se zice ca in ziua de Sf. Pantelimon, cerbul iese din apa si aceasta incepe sa se raceasca, frunza teiului se intoarce pe dos, semn ca vara se duce si lasa in locul ei iarna. In aceasta zi se mananca porumb si dovlecei pentru a fi mai vigurosi in timpul iernii. In ziua de Sf. Pantelimon se impart multe fructe, pentru ca poamele sa nu fie viermanoase anul urmator.

De asemenea, se mai spune ca oamenii care lucreaza in ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnati sa se imbolnaveasca de ciuma, sa aiba parte de ceasuri negre si pagube in viata de familie.

Sfantul Pantelimon s-a nascut in anul 284 d.Hr, in orasul Nicomidia. A trait in timpul imparatului Maximian (286-305). La nastere a primit numele de Pantoleon, un nume pagan care inseamna „cel in toate puternic ca un leu”. Dupa ce a primit Taina Botezului de la preotul Ermolae, a luat numele Pantelimon, „cel cu totul milostiv”.

Sf. Pantelimon si-a impartit mostenirea sa saracilor, a eliberat sclavii si s-a dedicat ingrijirii bolnavilor. Acestora, pentru a-i putea vindeca, le cerea sa creada in Mantuitorul Iisus Hristos, cel venit pe pamant pentru a ne vindeca de toate bolile sufletesti si trupesti.

Imparatul Maximian a dorit sa-l faca doctorul sau personal, dar i-a cerut intai sa renunte la crestinism. Sfantul a refuzat si atunci imparatul a poruncit sa-i taie capul, srie sfatulparinţilor.

Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor, doctor fără de arginţi Pantelimon, frate spiritual cu Sf. Ilie, este mijlocitor pe lângă acesta pentru a fi mai îndurător cu credincioşii care cad în păcatele lumeşti. De aceea, Sf. Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină. Din ziua praznicului, vara se întâlneşte cu iarna: cerbul iese din apă şi aceasta se răceşte. Frunzele teiului se întorc pe dos, plângând plecarea verii şi apropierea iernii. În amintirea lui, ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii îl prăznuiesc în fiecare an, în ziua de 27 iulie.

Ce spune Sfânta Scriptură despre Sfântul Pantelimon

Sf. Mare Mucenic Pantelimon s-a născut într-o familie bogată a Imperiului Roman, în localitatea Ismit de azi, în Turcia (antica Nicomedia). Învăţătură creştină a primit de la mama sa, Evula, iar renumitul preot Ermolae l-a iniţiat în tainele credinţei. În tot acest timp, tatăl său, senatorul păgân Eustorgios, se închina la idoli.

Pentru desăvârşirea educaţiei, Pantelimon a fost încredinţat de familie unui medic de renume din acea vreme, Eufrosin. În scurt timp, cunoştinţele sale medicale l-au impresionat pe împăratul Maximilian, încât acesta a vrut să-l aducă la palat, ca medic personal. Tot părintele Ermolae l-a botezat cu numele de Pantoleon, care se traduce „întru totul milostiv”.

De la botez, vestea minunilor săvârşite de tânărul medic Pantelimon, care practica medicina fără să ceară bani bolnavilor pe care-i vindeca (îndrumându-i doar să nu se mai închine idolilor), s-a răspândit în tot imperiul. Pentru că a refuzat să se închine la idoli, aşa cum i-a cerut împăratul, Pantelimon a fost torturat, apoi decapitat.

De ce se prăznuieşte Sf. Pantelimon, doctorul fără de arginţi

În această zi, trebuie încetate muncile agricole. Este bine să fie prăznuit acest sfânt pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în acestă zi, pentru a le uşura suferinţa.

În ziua praznicului se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei pentru a fi mai viguroşi peste iarnă.

Sătenii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi la anul multe fructe, iar poamele să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent.

Sfântul se prăznuieşte pentru a feri gospodăriile de grindină şi pentru a aduce noroc celor care călătoresc. În acelaşi timp, Sf. Mucenic alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.