Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020: O treime dintre copii trăiesc în sărăcie relativă

„Din 2008 până în 2012, rata sărăciei relative în rândul copiilor a fost constant mai mare decât rata sărăciei calculată la nivelul întregii populații (cu circa 10 puncte procentuale). Mai mult, în timp ce rata sărăciei pentru populația totală a scăzut (deși doar ușor) în acești cinci ani, rata sărăciei în rândul copiilor a crescut cu aproximativ 1 punct procentual„, se arată în Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015-2020.

Potrivit unor calcule realizate de Banca Mondială pe baza unor date din EU-SILC 2012, citate în strategie, în 2010, pentru grupa de vârstă 0-17 ani, sărăcia se cifra la 31,6%, în 2011 rata sărăciei în rândul copiilor a crescut la 32,6% și în 2012, la 34%.

„O mare parte din populația săracă trăiește în două dintre cele mai sărace regiuni: regiunile de nord-est și de sud-vest. În general, regiunile din vest sunt mai bogate decât cele din est și mai integrate în lanțurile de producție și distribuție din UE. De asemenea, sărăcia afectează în mod acut anumite grupuri demografice, care includ minorități etnice„, se mai arată în documentul citat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Documentul, aprobat de Guvern în 15 iulie, mai citează un studiu al Băncii Mondiale din 2010 care indică faptul că cei mai defavorizați sunt romii, cu o rată a sărăciei de 67%.

Alte articole

Localitatea din România în care o treime din populaţie trăiește din ajutoare sociale. Cei mai săraci dintre locuitori nu au studii sau nu acceptă să lucreze pe salariul minim

Ion Țiriac, amintiri din sărăcie: „Am trăit Al Doilea Război Mondial, am făcut foame mare. Foame, foame! Împărțeai cartoful pentru prânz și seară”

„Peste 50% din populația de etnie romă trăiește cu mai puțin de 3,30 euro/zi, iar unul din cinci romi trăiește cu mai puțin de 1,65 euro/zi. O mare parte din comunitățile rome (74%) se confruntă cu probleme grave de venituri, iar 23% nu sunt, în prezent, racordate la rețelele de electricitate și/sau apă curentă. Nu este surprinzător faptul că această situație afectează oportunitățile sociale și economice disponibile copiilor romi„, menționează strategia.

Guvernul a aprobat pe 15 iulie, printr-o hotărâre, Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015 — 2020, de care vor beneficia aproximativ 625.000 de oameni.

Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015 — 2020 vizează două grupuri țintă: beneficiarii principali ai învățământului terțiar — studenți și elevi, inclusiv din grupuri dezavantajate sau subreprezentate, personalul din instituțiile de învățământ superior, participanții adulți în învățământul profesional și tehnic continuu—, precum și organizațiile și furnizorii de educație.

Strategia vizează creșterea numărului persoanelor cu vârste cuprinsă între 30 și 34 de ani absolvente ale învățământului terțiar, de la 23,8% (în trimestrul III din 2014) la 26,7% (în 2020), cu impact direct asupra ocupării și creării unei forțe de muncă înalt calificate.