SCHIMBĂRI importante pentru angajaţii din administraţie: Ce SPORURI vor primi funcţionarii publici

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, sunt considerate locuri de muncă pentru care se acordă sporuri pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase  acele locuri de muncă unde, în mod permanent sau în anumite perioade, poate fi afectată capacitatea de muncă a angajaţilor.

Regulamentul, întocmit de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei blice, căruia îi revine calitatea de minister coordonator pe partea de administraţie, este aplicabil celor două categorii de personal: funcţionari publici şi personal contractual, care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public.

Actul normativ prevede criteriile de stabilire a locurilor de muncă şi a categoriilor de personal, ce au fost definite astfel încât să permită încadrarea în „condiţii normale de muncă” şi condiţii speciale de muncă”.

„Ca urmare, în baza definiţiei condiţiilor speciale de muncă şi a situaţiilor de muncă în condiţii speciale, a fost stabilită mărimea concretă a sporului. (…) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică. Subliniem că dreptul la desfăşurarea activităţilor profesionale în condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a angajaţilor este un drept personal individual, rezultat direct din dreptul fundamental la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, respectiv, la cel de sănătate„, se arată în nota de fundamentare.

În Regulament sunt prevăzute cinci tipuri de condiţii speciale de muncă:

1) condiţii de muncă periculoase – totalitatea situaţiilor în care angajatul îşi desfăşoară activitatea în mediul de muncă, unde există factori cu grad de pericol ridicat, ce pot afecta sănătatea şi integritatea fizică şi psihică;
2) condiţii de muncă vătămătoare – totalitatea situaţiilor în care angajatul îşi desfăşoară activitatea în mediul de muncă, unde funcţionează instalaţii care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători pentru comunicaţii, instalaţii de microunde, instalaţii de curenţi de înaltă frecvenţă sau staţii de bruiaj.
3) condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare – totalitatea situaţiilor în care angajatul îşi desfăşoară activitatea în localităţi amplasate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu dificultate.
4) condiţii deosebit de periculoase – totalitatea situaţiilor în care personalul din instituţiile publice sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, corespunzător activităţii efective desfăşurate în condiţii de TBC, bruceloză, gripă aviară, encefalopatii spongiforme transmisibile, salmoneloze, alte zoonoze, pestă, febră aftoasă, leucoze şi alte boli asemenea, anatomie patologică, necropsii şi medicină legală, precum şi corespunzător activităţii specifice din laboratoarele sanitare şi pentru siguranţa alimentelor;
5) condiţii grele de muncă – totalitatea situaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea personalul prevăzut în anexa nr. I, cap. II lit. f)- k) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.

Mărimea concretă a sporurilor pentru condiţii de muncă a fost stabilită astfel:

– sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare – în cuantum de 10% din salariul de bază,
– sporul pentru condiţii de muncă periculoase – în cuantum de 15% din salariul de bază,
– sporul pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase – în cuantum de 50% din salariul de bază,
– spor pentru condiţii grele de muncă – în cuantum de 75% din salariul de bază,
– sporul pentru condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare – în cuantum de 20% din salariul de bază.

La stabilirea sporurilor, s-au avut în vedere sporurile aplicabile în prezent, pentru a nu afecta echilibrele bugetare. Autorităţile şi instituţiile publice trebuie să acorde sporurile prevăzute în proiect fără ca suma totală a sporurilor, compensaţiilor, primelor si indemnizaţiilor individuale să depăşească 30% din salariul de bază, salariul funcţiei de baza sau indemnizaţia lunară de încadrare, se mai arată în nota de fundamentare

Proiectul mai stabileşte că, în afara concediului de odihnă, salariaţii din administraţia publică care prestează muncă în condiţii de muncă vătămătoare, periculoase, deosebit de periculoase, condiţii grele de muncă sau condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare conform legislaţiei în vigoare, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar , de 5 zile lucrătoare, acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat. Concediul de odihnă suplimentar nu poate fi acordat în anul calendaristic următor.