Criza imigranţilor, discutată în Parlament: „Sunt semnale că ar putea să intre şi în România”

Discuţiile din comisii vor avea loc în condiţiile în care problema refugiaţilor a luat amploare, iar Uniunea Europeană pare să fie depăşită de situaţie. În lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile măsuri, multe fiind contestate de organizaţiile pentru drepturile omului şi pentru protecţia refugiaţilor.

România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene. În timp ce România nu se confruntă deocamdată cu un val de imigranţi, statele vecine au trecut deja la măsuri excepţionale. Spre exemplu, Ungaria a anunţat miercuri că plănuieşte să trimită militari la frontiera cu Serbia, în contextul în care, în ultimele două zile, peste 4.500 de imigranţi au pătruns pe teritoriul ungar. Şi autorităţile bulgare au anunţat că vor trimite 25 de militari la frontierele cu Macedonia şi Grecia în contextul în care mii de imigranţi au sosit în aceste ţări în weekend, relatează Novinite.com.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely (UDMR), a precizat, pentru Mediafax, că a avut o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pe tema crizei refugiaţilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am avut o scurtă întâlnire cu ministrul de Externe şi am stabilit, împreună cu Comisiile de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen să ne întâlnim pe 8 septembrie cu cei de la Ministerul de Externe şi cei de la Ministerul de interne pentru a discuta despre criza refugiaţilor. Ne îngrijorează că vedem ce este în Serbia, Ungaria şi sunt semnale că ar putea să intre şi în România. Trebuie stabilit ce atitudine are România”, a precizat pentru  preşedintele comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor Laszlo Borbely (UDMR).

„Vom avea o discuţie pe 8 septembrie a comisiilor pentru a vedea problema imigranţilor, dacă cifrele prezentate în spaţiul public sunt fezabile, ce acţiuni ar trebui să fie făcute în zona politică, parlamentară, executivă”, a precizat şi  preşedintele comisiei de politică externă, senatorul PSD Petru Filip.

Petru Filip (PSD) a declarat că problema imigranţilor, după criza din Siria şi Ţările din Magreb, nu mai poate fi doar o problemă a ţărilor din vecinătate: România, Ungaria, Italia, Grecia, Bulgaria, ci a întregii UE care ar putea să ia măsuri de alocare de fonduri pentru acest lucru.

„Problema imigranţilor va trebui să fie împărţită între ţările din UE. S-au vehiculat cifre a imigranţilor care ar putea fi primiţi în fiecare ţară, România era cu 2.000 de imigranţi, însă discuţiile erau cu câteva luni în urmă, când acest exod era mai puţin perceptibil. România şi ţările UE vor trebui să facă eforturi, în urma deciziei organismelor UE, ca să fie pregătite de a lua acei oameni care trăiesc un coşmar şi situaţia lor este şi rezultatul a incapacităţii puterii globale de a reacţiona„, a apreciat senatorul PSD.

Petru Filip a spus că, din ce ştie, România nu este pregătită să primească 2.000 de imigranţi, arătând că la Centrul din Timişoara, înfiinţat în 2007, ar fi doar 200 de locuri.

„Nu cred că, din punct de vedere logistic, suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Trebuie găsite soluţii logistice pe termen lung. Acelor 2.000 de persoane, dacă rămân în România, trebuie să li se asigure condiţiile de tranzit, cheltuieli cu casa, masa, tratament medical, nu cred că suntem pregătiţi. Aceste persoane ar putea să stea o perioadă mai lungă„, a explicat Petru Filip.

Senatorul PSD a mai arătat că, pentru rezolvarea problemei, ar putea fi luate decizii la nivel de stat şi la nivelul UE, cum ar fi de exemplu pregătirea unor spaţii dezafectate ale Ministerului Apărării cu logistică pentru cazare, cabinete medicale pentru imigranţi.

El a apreciat că unele state din spaţiul Schengen ar putea să-şi reintroducă controlul la graniţe, în baza articolului din Tratat care le dă acest drept în situaţii excepţionale, pe o perioadă mai lungă sau să iasă temporar din Schengen.