Burlea, preşedinte SRP: Primele 1.000 de zile din viaţa copilului, cele mai importante

„Femeia gravidă trebuie tratată cu maximă grijă. În timpul sarcinii, femeia trebuie să primească vitamina D, fier, calciu și acid folic. Asta este o garanție că dezvoltarea fătului va fi optimă. Trebuie să se opteze pentru nașterea pe cale naturală, care asigură condiția de a lua un prim contact cu bacterii bifiform, cu rol pozitiv, protectiv și care înseamnă primul pas în popularea intestinului cu bacterii prietenoase (așa numitele probiotice). Acest miracol înseamnă întărirea sistemului imunitar. Copilul se naște imperfect, se naște cu sistemul nervos insuficient dezvoltat și finisat„, a explicat dr. Marin Burlea.

El a spus că unul din trei copii din Europa are un istoric familial de alergie, cele mai întâlnite fiind alergiile cutanate, alergiile alimentare, rinitele sau conjunctivitele, manifestările respiratorii, inclusiv astmul bronșic.

Potrivit președintelui SRP, 66% dintre sugarii cu dermatită atopică pot dezvolta manifestări de tip respirator, conjunctivite, rinite, otite, inclusiv astmul bronșic.

„Jumătate din cei 66% vor dezvolta ulterior astm alergic. Încă din timpul sarcinii, copilul este expus de a veni în contact cu alergeni și este expus să dezvolte alergii ulterior. Laptele de vacă a fost considerat secole de-a rândul un beneficiu pentru copii, dar laptele de vacă are foarte multe păcate. El conține alergeni, are o cantitate de proteine de trei ori mai mare decât laptele matern. În plus, conținutul în săruri este mult mai mare. Prin consumul de proteine multe copilul, mai târziu, poate deveni obez. (…) În timpul sarcinii sunt și alți factori de risc, cum ar fi fumatul, poluarea din mediul înconjurător sau colonizarea intestinului cu o floră nefirească”, a explicat profesorul doctor.

Alte articole

Carte de identitate pentru copiii sub 14 ani, inclusiv pentru nou-născuți. Cât timp este valabil documentul

Studiul care dă fiori părinților: Ce riscă dacă își lasă copiii prea mult în fața ecranelor

El subliniază că alăptarea este foarte importantă pentru bebeluși, întrucât este adaptată nevoilor nutriționale ale copilului.

„Trebuie alăptat minim șase luni, diversificare la șase luni pentru cei care sunt alimentați natural, cu păstrarea alimentației la sân până la un an. OMS recomandă pentru țările în curs de dezvoltare menținerea alimentației la sân până la doi ani. Speranța pentru a avea un sistem imunitar corect este alăptarea. Alăptarea la sân este perfect adaptată nevoilor nutriționale ale copilului, toleranță maximă, protecție antiinfecțioasă, microbiană și virală, anti-alergică, protejează de obezitate și diabet. Legătura afectivă unică între mamă și copil se creează în timpul alăptării”, a mai spus Marin Burlea.

La rândul său, secretarul Societății Române de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică, Tudor Pop, a criticat faptul că părinții ignoră în unele cazuri semnele de sațietate ale copiilor, acest fapt ducând la un aport excesiv de alimente, un aport deseori forțat cu porții mari, deși este o alimentație în exces.

„Există diferențe între băieți și fete cu o suprapondere și obezitate mai frecventă la băieți. Studiile asupra obezității ne arată că este o problemă în creștere. Studiile realizate la copii de opt ani, în România, arată o creștere alarmantă a prevalenței supraponderii și obezității pe parcursul ultimilor ani de la 14% la 26% — studii prezentate de MS. Nu suntem chiar la nivelul alarmant din UE unde sunt țări până la 42% suprapondere și obezitate la fete și 49% la băieți”, a spus Pop.

Citeşte şi Copiii crescuţi la ţară sunt mai sănătoşi. Iată ce trebuie să ştii ca să-l fereşti pe cel mic de alergii