Proiectul de lege cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei domestice, aprobat de Guvern

Acest document a fost semnat, din partea României, la 27 iunie 2014, la Strasbourg, de către ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice, doamna Rovana Plumb.

Convenţia este primul tratat internaţional care conţine o definiţie a genului şi recunoaşte că femeile şi bărbaţii nu sunt doar diferenţiaţi din punct de vedere biologic, ci că există o categorie a genului, definită social, care le conferă acestora roluri şi comportamente specifice. Potrivit acestui document, violența familială și cea împotriva femeilor, în special, reprezintă o violare a drepturilor omului și o formă de discriminare.

CSM vrea noi reguli din cauza numărului crescut de infracţiuni de violenţa sexuală şi domestică

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Convenția de la Istanbul propune crearea unor mecanisme care să garanteze protecția victimelor, să crească gradul de conștientizare a efectelor acestui fenomen, să prevină și să combată toate formele de violență.

Alte articole

Cât a ajuns să coste un metru pătrat de pământ extravilan lângă București, în 2026. Prețurile în funcție de zonă

Alarmă în frigider! Cât rezistă carnea de pui ținută la rece. Trei semne clare că s-a stricat și îți poate amenința sănătatea

Convenția introduce sancțiuni penale și/sau juridice pentru acte de violență psihică și fizică, molestări psihologice insistente ce violează intimitatea, dar și pentru căsătoria forțată, mutilarea genitală a femeilor, violența sexuală (inclusiv violul), hărțuirea sexuală, avortul forțat și sterilizarea forțată. În plus, vor fi recunoscute drept infracțiuni, atunci când sunt comise intenționat, înlesnirea sau complicitatea și tentativa comiterii unui act de violență. În cadrul unei proceduri penale inițiate nu vor fi considerate justificări ale acestor acte cultura, obiceiul, tradiția, religia sau onoarea.

Mai mult, următoarele circumstanțe vor fi considerate agravante:
– Infracțiuni comise împotriva unui(ei) fost(e) sau actual (e) soț(ii) ori partener(e), de un membru de familie sau o persoană care a abuzat de puterea sa;

– Infracțiuni comise în mod repetat;

– Infracțiuni comise împotriva unei persoane vulnerabile;

– Infracțiuni comise împotriva sau în prezența unui copil;

– Infracțiuni comise de una sau mai multe persoane care acționează împreună;

– Infracțiuni precedate sau acompaniate de nivele extreme de violență;

– Infracțiuni comise cu utilizarea unei arme;

– Infracțiuni ce au avut ca urmări vătămări fizice sau psihice ale victimei;

– Agresori condamnați anterior.

Totodată, Convenția interzice soluționarea extrajudiciară a litigiilor obligatorii, inclusiv medierea și concilierea, referitoare la toate formele de violență.

De asemenea, se stipulează o serie de măsuri privind protecția victimelor prin informare, servicii de asistență generală, asistență în plângerile individuale/colective prin asigurarea unor servicii specializate, înființarea de adăposturi corespunzătoare, organizarea unor linii telefonice de urgență 24 de ore din 24, înființarea de centre de sesizare și sprijin a cazurilor de criză în urma violului, implementarea unor servicii de protecție și asistență pentru martorii copii, precum și constituirea cadrului în care o persoană martoră la comiterea unor acte de violență să fie încurajată să raporteze acest lucru autorităților competente.

La nivelul cooperării internaționale, semnatarii Convenției se angajează să colaboreze în prevenirea, combaterea și urmărirea în justiție a tuturor formelor de violență și vor dezvolta proceduri de primire și servicii de sprijin pentru solicitanții de azil, sensibili la dimensiunea de gen, inclusiv determinarea statutului de refugiat și solicitarea protecției internaționale.
România a semnat Convenția de la Istanbul și s-a angajat, astfel, să adopte, să promoveze și să respecte o serie de măsuri ferme prin care să fie asigurată prevenția și combaterea adecvată a fenomenului violenței. Sub incidenţa Convenţiei intră femei şi fete din orice mediu social, indiferent de vârstă, rasă, religie, origine socială, statut de imigrant sau orientare sexuală.

În vederea implementării Convenției, se va constitui un Grup de lucru interministerial care va reuni specialiști din principalele ministere cu atribuții în domeniu: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (organism coordonator), Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Ministerul Finanțelor Publice.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va asigura, prin autoritățile sale la nivel central și local, punerea în aplicare a strategiei în domeniul prevenției violenței domestice.

Prevederile Convenției vor fi aplicabile României la trei luni de la depunerea documentului oficial de ratificare la Secretarul General al Consiliului Europei.

Informații suplimentare:
Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – denumită pe scurt și Convenția de la Istanbul – a fost adoptată de Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei la data de 7 aprilie 2011 și a fost deschisă semnării de către statele membre ale Consiliului Europei la data de 11 mai 2011, cu prilejul cele de-a 121-a Sesiuni a Comitetului Miniștrilor desfășurată la Istanbul.

Convenția de la Istanbul a fost inițiată de Consiliul Europei în decembrie 2008 și a fost semnată, până în prezent, de 32 de state și ratificată de 13 state (Albania, Andorra, Austria, Danemarca, Bosnia și Herţegovina, Franța, Italia, Muntenegru, Portugalia, Serbia, Spania, Suedia, Turcia). România va fi cel de-al 14-lea stat care va ratifica documentul.

La șase luni de la intrarea în vigoare a Convenției, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va consulta părțile semnatare ale convenției în vederea alegerii membrilor unui organism specific de monitorizare, înființat pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a dispozițiilor. Astfel, Grupul de experți în intervenția contra violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (GREVIO) va evalua implementarea normelor Convenției și va fi compus, inițial, dintr-un număr de 10 membri, următorii 5 membri fiind aleși după cea de-a 25-a ratificare. Comitetul Părților (alcătuit din reprezentanții părților semnatare ale Convenției) va alege membrii care vor avea câte un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a-l reînnoi o singură dată. Alte reguli presupun ca oricare doi membri ai GREVIO să nu fie cetățeni ai aceluiași Stat, iar fiecare membru al grupului de experți să reprezinte principalele sisteme juridice, actorii și agențiile relevante din domeniul violenței domestice. În plus, aceștia se vor întruni în calitatea lor individuală și vor fi independenți și imparțiali în exercitarea funcțiilor.