Partidele proruse susţin protestele din Chişinău. Vezi care sunt măsurile pentru salvarea naţională

Documentul prevede o serie întreagă de măsuri pentru ‘salvarea națională în următoarele trei luni’. Protestatarii cer demisia procurorului general, a directorul Serviciului de Informații și Securitate, a președintelui Curții Supreme de Justiție, a directorului Centrului Național Anticorupție, a președintelui Curții de Conturi, a președintelui Comisiei Naționale pentru Integritate, a președintelui Comisiei Electorale Centrale și a directorului postului public de televiziune Moldova 1.

De asemenea, un vot de neîncredere față de guvernul condus de premierul Valeriu Streleț, modificarea Constituției pentru a reveni la alegerea directă a președintelui țării și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate nu mai târziu de primăvara anului 2016, scrie Agerpres

‘Cei de la guvernare fac ce vor; în țară nu există justiție, părinții plecați la muncă peste hotare nu-și mai văd copiii. Am venit să-i spunem regimului de la guvernare că așa nu se mai poate. Nu trebuie să depindem de niște turiști politici. Astăzi avem sute de corturi aici, peste câteva zile vom avea mii de corturi’, a avertizat Renato Usatîi, primarul orașului Bălți, care a spus că se vrea ‘un (Aleksandr) Lukașenko al Republicii Moldova’.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Protest de amploare la Chişinău: Mii de oameni au ieşit în stradă. „Ne luăm ţara înapoi”

Alte articole

Avocatul Poporului bagă în ședință judecătorii constituționali! ”Avem ordonanțe atacate la CCR din 2021 care nu au termen”

Nicuşor Dan, declaraţii comune cu Karol Nawrocki: „Polonia este un partener important pentru România”

La rândul său, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon — care aspiră la funcția de premier și militează pentru relații mai strânse cu Rusia — a pledat pentru ‘alegeri parlamentare anticipate’. ‘Trebuie să avem alegeri libere și corecte, (președintele Nicolae) Timofti să plece, poporul să aleagă președintele (prin vot) direct’, a insistat el.

Cei doi lideri de stânga au avertizat că manifestația de duminică, la care — potrivit lor — ar fi participat 50.000 de persoane, va continua până vor fi îndeplinite toate revendicările. În timpul acțiunii de protest, au fost instalate noi corturi în fața Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, unde își desfășoară ședințele comisiile parlamentare.

Corturile exponenților celor două partide proruse — Partidul Socialiștilor (condus de ex-comunistul Igor Dodon) și ‘Partidul Nostru’, al miliardarului Renato Usatîi — fuseseră instalate pe bulevardul Ștefan cel Mare, în centrul Chișinăului, cu câteva zile mai devreme, potrivit Jurnal.md. Astfel, susținătorii stângii moldovene s-au alăturat protestului început la 6 septembrie, la apelul Platformei civice (proeuropene) ‘Demnitate și Adevăr’ (‘DA’, care intenționează să creeze un nou partid) sub tricolor și drapelul UE împotriva corupției de la nivelurile de vârf ale puterii moldovene.

Manifestanții stângii protestează și împotriva ‘oligarhilor de la guvernare’, tot sub tricolor, pe care îl numesc ‘drapelul lui Ștefan cel Mare’. Deși au orientări politice diferite și țin discursuri pentru segmente de electorat cu viziuni politice diametral opuse, liderii celor două tabere de manifestanți au început să pactizeze și chiar s-au întâlnit ‘pe un teren neutru’.

În orășelul de corturi al protestatarilor ‘DA’ răsună cântecele patriotice despre tricolorul românesc ale lui Ion și Doina Aldea Teodorovici, în cealaltă tabără — cântece revoluționare rusești, după cum relatează Jurnal.md. Dezbinarea care predomină în întreaga republică se întrevede și în piața din centrul Chișinăului, iar scenariul de la începutul anilor 2000 pare să se repete, semnalează o serie de experți.

În 2001, pe fondul dezamăgirii profunde a cetățenilor față de forțele proeuropene excesiv de corupte, comuniștii proruși au obținut majoritatea constituțională în parlament — 71 de mandate din totalul de 101 și s-au menținut la putere timp de opt ani. Au fost alungați de la putere abia în aprilie 2009 în urma unor proteste stradale violente, soldate cu incendierea clădirii președinției și a parlamentului, precum și cu mai mulți morți și tineri maltratați.