Un memorandum pentru protejarea identităţii românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a fost ADOPTAT

Reprezentanţi românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş – lideri ai asociaţiilor comunităţii româneşti din cele trei judeţe, primari români din Harghita, cadre didactice şi preoţi din judeţ – au discutat, la Izvoru Mureşului, despre problemele comunităţilor româneşti şi au tras un semnal de alarmă cu privire la continuarea acţiunilor de „discriminare şi deznaţionalizare” a românilor din Arcul Intracarpatic, informează Mediafax.

La întâlnire au participat şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşă, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, precum şi prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei.

Reprezentanţii românilor au afirmat că, având în vedere configuraţia demografică, administrativă, educaţională, economică şi politică actuală din judeţele Covasna şi Harghita în special, românii au „un satut de facto de minoritate numerică locală”, sunt discriminaţi, marginalizaţi şi trataţi ca „o populaţie aservită”, neexistând egalitate de şanse.

„În judeţele Covasna şi Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două judeţe, devenită minoritate numerică locală dominată, este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare. Românii din această parte de ţără nu dispun de instrumente legale şi de pârghii eficinte pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în rapoartele cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare„, se arată în memorandum.

Alte articole

Consolidarea inovației digitale în România: ICI București și Codata Software Solutions semnează un memorandum de cooperare

Condiția pusă de Moscova pentru semnarea unui memorandum cu Ucraina. „Doar aşa va avea legitimitate!”

CITEŞTE ŞI Mircea Duşa: Etnicii maghiari trebuie să respecte Constituţia şi legile României

De asemenea, aceştia au susţinut că datele oficiale ale recensămintelor populaţiei indică scăderea numărului românilor în majoritatea localităţilor cu populaţie etnic mixtă din Covasna şi Harghita, în ultimii 25 de ani, atenţionând că, dacă acest proces continuă, în următoarele trei decenii populaţia românească din aceste localităţi „se va diminua drastic, mergând până la dispariţie”.

Potrivit unor studii sociologice prezentate în cadrul evenimentului, în judeţele în care etnicii maghiari sunt numeric majoritari „societatea românească se regăseşte segregată după principii medievale în propria ţară”, accesul românilor la locurile de muncă, la deciziile şi la reursele financiare fiind restricţionat de „dictatura etnocratică a formaţiunilor politice maghiare” şi complicităţilor factorilor de putere din cadrul autorităţilor decidente ale statului român.

„Principalul rezultat al ultimilor 25 de ani este apariţia unei minorităţi dominate şi unei majorităţi dominante, apariţia unui soi de apartheid cultural-instituţional pe criterii etnice, de tip medieval”, a precizat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu.

Totodată, în memorandum se menţionează că agravarea situaţiei şi „recrudescenţa demersurilor separatiste sunt trecute cu vederea” sau „încurajate de complicităţi politico-economice transpartinice, de lipsa de reacţie a instituţiilor statului” şi de „incapacitatea de gestionare a unor situaţii care vizează siguranţa naţională”.

„Ne-am propus să identificăm acele măsuri care să ducă la perfecţionarea organzării comunitare, să facem ceea ce depinde de noi. În al doilea rând, să potenţăm, să stimulăm solidaritatea naţională şi mai ales imensul capital de afectivitate în chestiuni pragmatice, iar în al treilea rând, solicităm Guvernului să se raporteze la problema noastră într-un alt mod. Să trecem de la demersuri, de la bune intenţii, la fapte concrete. Nu împotriva concetăţenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spaţiu binecuvântat să rămână un spaţiu multietnic şi pluriconfesional şi nu o enclavă etnică”, a spus directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ioan Lăcătuşu.

În memorandumul adoptat se solicită „elaborarea şi aprobarea unei strategii naţionale pentru asigurarea respectări dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari”, înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, precum şi numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti.

De asemena, se cere finanţare, prin bugetul central, pentru proiectele promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, elaborarea unei strategii de dezvoltare economică prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, iar statului român să îşi exercita prezenţa „clară şi hotărâtă” în cele trei judeţe prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, „aşa cum procedează statul italian în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”.

Semnatarii au reiterat solicitarea adresată Guvernului României, „de a înceta practica aprobării solicitărilor UDMR de a fi schimbaţi prefecţii români din judeţele Covasna şi Harghita”, aceştia fiind „singurii care pot veghea şi acţiona împotriva acţiunilor potrivnice satului român”.

„A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita şi parţial Mureş. Datorită dificultăţilor din perioada de tranziţie şi a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de iure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţi unui ţinut secuiesc fără români”, se precizează în memorandum.

În finalul documentului, sunt exprimate „speranţele comunităţii româneşti de normalizare a convieţuirii interetnice în zonă”, care „îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene”.

Memorandumul adoptat, sâmbătă, la Întâlnirea românilor din judeţul Harghita, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la Izvoru Mureşului, va fi depus la Preşedinţie, Parlament şi Guvern, precum şi la Consiliul Europei, „pentru o informare reală, în contrast cu informaţiile eronate cu care sunt asaltate organismele europene”.