Romsilva: Tăierile ilegale de lemn din România se situează anual la circa 60.000 de metri cubi

„RNP — Romsilva administrează 3,2 milioane de hectare de pădure din proprietatea statului și circa 1,1 milioane de hectare proprietate privată. Din aceste suprafețe administrate de noi sunt sustrageri ilegale pe care le înregistrăm în fiecare an, mai ales în zonele cu grad ridicat de sărăcie, dar ele sunt doar în jur de 45.000 — 60.000 de metri cubi, ceea ce reprezintă sub 0,5% din volumul de masă valorificat de regie„, a precizat Crăciunescu pentru Agerpres.

Potrivit sursei citate, acest volum de lemn a fost mai mare decât media menționată în anii 2012 și 2013, respectiv 78.998 mc și 108.751 mc, deoarece au fost identificate volume mai mari provenite din tăieri anterioare (anii 2008 — 2011).

Statistica Romsilva arată că volumul de lemn tăiat ilegal, în ultimii cinci ani (2010-2015), numai din pădurile statului, s-a situat la 2,67 milioane mc.

Pe de altă parte, șeful Romsilva apreciază că este destul de greu să mărească gradul de disciplină printre pădurari, în condițiile în care litigiile de muncă pe care regia le-a avut de multe ori cu cei care fost prinși că au sustras ilegal lemn și au fost disponibilizați le-a dat câștig de cauză acestora și i-a repus în drepturi.

„De exemplu, în acest an am descoperit în urma controalelor din Caraș Severin și 100-200 mc de lemn pe un ocol silvic, când noi avem prevăzut în contractul colectiv de muncă măsura disponibilizării pentru o cantitate mai mare de 50 de mc de lemn. Ceea ce ne pune un mare semn de întrebare față de conștiința profesională a acestor oameni.

Am avut foarte multe litigii de muncă cu astfel de pădurari, am luat măsuri de disponibilizare, dar ei se adresează instanțelor și prin sentințe definitive sunt repuși în drepturile inițiale. Este foarte greu în aceste condiții să se mărească gradul de disciplină, cu toate că Romsilva are un personal destul de disciplinat care respecta regulile regimului silvic, dar și aici mai sunt excepții.

Pădure fără uscături nu există. Consider însă că, în ultimul timp, prea ușor se dau astfel de sentințe, mai ales când este vorba de furt sau de sustrageri ilegale„, a precizat Adam Crăciunescu.

În privința raportului Greenpeace care sesiza recent că se taie în jur de 3 hectare de pădure pe oră, directorul general al regiei a afirmat că datele sunt destul de vechi pentru că prezintă anumite fapte care s-au produs imediat cu aplicarea Legii 247/2005 privind retrocedările, adică în anii 2008 — 2011.

„Rămân surprins de ceea ce prezintă Greenpeace la ora actuală pentru că sunt date destul de vechi, despre fapte care s-au produs imediat cu aplicarea Legii 247/2005, adică în anii 2008—2011, când practic s-a pus la dispoziție un milion de hectare de pădure din proprietatea statului inclusiv prin procuratori, care au dorit să recupereze foarte repede sumele investite în pădurile respective. Nu a fost o legislație corespunzătoare, iar organele statului nu au reușit să frâneze această recoltare de masa lemnoasă de pe proprietățile celor privați și astfel a intrat pe piață mult lemn care nu respectă amenajamentele silvice.

De asemenea, raportul vorbește și de pădurile primite la Legea 18 de proprietarii mici care dețineau până la un hectar de pădure și care a fost valorificată rapid de teamă că vor trebui să dea pădurea înapoi.

Practic, nu au avut cultura necesară că pădurea este mai importantă să o păstrăm decât să o valorificăm. De asemenea, nu a fost nici armonizată legislația pe fond forestier, iar dacă au avut proprietate, instanța le-a dat câștig de cauza și le-a anulat toate amenzile contravenționale și infracționale date de organele silvice sau de poliție”, a explicat șeful RNP.

În opinia acestuia, în noul Cod Silvic organele statului au o mai mare responsabilitate, iar trasabilitatea lemnului este mult mai bine cunoscută și controlată.

„Acum, cu noul Codul Silvic, când au o responsabilitate mare organele statului, cele de poliție, Jandarmeria Română, Garda Forestieră, sunt convins că nu poate să mai circule pe piață lemn fără o proveniență controlată. A venit în sprijin și Radarul Pădurilor și astfel avem o trasabilitate exactă cu ceea ce se întâmplă cu lemnul care pleacă din orice pădure. Lemnul care circulă pe drumurile publice trebuie să circule cu documente indiferent de unde provine, inclusiv dacă este din afara fondului forestier. Datele statistice pe care noi le furnizăm în fiecare an în ceea ce privește tăierile ilegale sunt realizate în baza controalelor efective, respectiv de două ori pe an în fiecare canton”, a adăugat Crăciunescu.

Acesta a subliniat că situația semnalată de Agenția pentru Investigații de Mediu /Environmental Investigation Agency — EIA/, referitoare la compania austriacă Schweighofer Holzindustrie, care cumpăra de pe piața inclusiv lemn tăiat ilegal, s-a datorat și legislației ambigue care există în România, dar și unei oferte mari de lemn de pe piață.

„Acest lemn provenea în cea mai mare parte din păduri private. Compania austriacă a lucrat foarte mult cu firme care achiziționau lemn și rulau sume mari de bani. Ei au profitat în perioada 2006—2012 de o legislație ambiguă și de oferta mare de păduri de pe piață.

La Romsilva, compania Schweighofer Holzindustrie vine normal la licitație și cumpără lemn ca orice alte agent economic, dar nu achiziționează mai mult de 300.000 de mc. Nu mai are nicio situație favorizantă, vine la licitație și cumpără, însă grosul materialului lemnos îl achiziționează de la firme românești care exploatează masa lemnoasă. Înainte ei aveau firme de achiziții și luau mult lemn de la persoane fizice”, a explicat directorul general al regiei.

Potrivit legii, din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Romsilva se poate realiza recoltarea unui volum maxim anual de 12,8 milioane metri cubi masă lemnoasă.

Față de acest volum, în anul 2014, s-au recoltat 9,1 milioane mc (cu 3,7 milioane mc mai puțin față de volumul admis de lege), iar pentru anul 2015 regia are un program de recoltare a masei lemnoase de 9,4 milioane mc.

România deține una dintre cele mai mari suprafețe de păduri certificate din Europa, cu cele circa 2,4 de milioane de hectare de fond forestier proprietate publică a statului din administrarea Romsilva, certificarea reprezentând o garanție a modului de gospodărire a pădurilor, care atestă promovarea unui management forestier responsabil.