MISTERUL giulgiului din Torino. Un nou test ADN sporeşte controversele din jurul acestui artefact

Potrivit noilor analize, pe pânza de in ce are dimensiunile de 4,36 metri x 1,1 metri au fost descoperite secvenţe de ADN aparţinând atât unor europeni, cât şi nord-africani, indieni sau arabi, informează MEDIAFAX.

Studiul a fost condus de specialistul în genetică Gianni Barcaccia, de la Universitatea din Padova din Italia, scrie Discovery News.

Citeşte şi Papa Francisc s-a rugat în catedrala care adăposteşte Sfântul Giulgiu

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rezultatele au pus în lumină existenţa unor secvenţe ADN, atât de la om, cât şi de la plante, în profunzimea materialului din care a fost confecţionat giulgiul. Gianni Barcaccia şi colegii săi au întreprins analize care vizează studiul moleculelor de praf de pe suprafaţa pânzei, unde au descoperit urme de ADN mitocondrial uman, care provin de la indivizi variaţi ca origine, respectiv de la locuitori din nordul Africii, până la chinezi sau indieni.

Alte articole

Iisus Hristos a murit la vârsta de 46 de ani. Bărbatul consuma băuturile alcoolice ca pe apă

Cristela Georgescu îl compară pe Călin Georgescu cu Iisus Hristos: „Victoria Luminii nu va fi decisă niciodată în sala de sentință”

Potrivit sursei citate, cele mai vechi urme provin de la indivizi cu origini în spaţiul Indiei, sugerând faptul că giulgiul a fost confecţionat în zona respectivă. Cele mai puternice semnale rezultate în urma analizelor au fost însă cele ale secvenţelor de ADN caracteristice populaţiilor din Orientul Mijlociu şi Caucaz.

„Cea mai des întâlnită secvenţă ADN, dintre cele descoperite pe giulgiu, este rară în Europa de Vest şi este tipică comunităţii druzilor, un grup etnic cu origini în Egipt, şi care locuieşte în zone izolate din Siria, Iran, Liban, Israel şi Palestina”, a explicat Barcaccia pentru Live Science.

Noile rezultate adâncesc misterul din jurul giulgiului din Torino, crede expertul în genetică. „În opinia mea, este greu de crezut că în secolele trecute, mai mulţi subiecţi, cum ar fi preoţi, călugări sau călugăriţe, adepţi ai lui Iisus Hristos sau subiecţi cu origini indiene, au avut posibilitatea de a veni în contact cu această pânză de in în Franţa sau în Torino”, spune Barcaccia.

În urma analizelor, au fost descoperite, de asemenea, secvenţe de ADN de la plante, originare din toate colţurile lumii. Astfel, au fost descoperite urme de molizi din Europa, trifoi din zonele mediteraneene, salcâm din America de Nord şi peri şi pruni din Asia de Est.

Giulgiul din Torino, o pânză din in ce are dimensiunile de 4,36 metri x 1,1 metri, pe care, potrivit tradiţiei catolice, s-ar fi imprimat forma trupului lui Iisus crucificat şi mai ales trăsăturile acestuia, a fost descoperit la mijlocul secolului al XIV-lea în catedrala Notre-Dame din Lirey, o localitate aflată în apropiere de oraşul francez Troyes.

Citeşte şi Sfântul Giulgiu este expus, timp de două luni, la Torino

Giulgiul face obiectul unei dispute între oamenii de ştiinţă care cred în autenticitatea acestuia şi cei care se îndoiesc de ea. Familia regală din Savoia a intrat în posesia giulgiului în anul 1453, oferindu-l în cele din urmă Vaticanului în 1983.

De-a lungul timpului, în jurul relicvei religioase s-au ţesut numeroase legende. Una dintre cele mai cunoscute face referire la transportarea acestuia din Iudeea pe teritoriul actual al Turciei, în anii 30-33 d.Hr. Aici, a fost adăpostit la Constantinopol vreme de câteva sute de ani, până la izbucnirea celei de-a Patra Cruciade, când a fost mutat la Atena.