Victor Ponta a demisionat. Cum se poate ajunge la alegerile anticipate

Astfel, singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie, doar „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare” de către preşedintele României. Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, notează Mediafax.

Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Pentru a se ajunge într-o astfel de situaţie este, astfel, nevoie de consens la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de „sacrificiu”, aşa cum anunţa şi liderul PNL Alina Gorghiu, care a vorbit despre „un acord politic”. În acest caz, cel mai greu cuvânt de spus îl va avea PSD – condus de Liviu Dragnea – fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, respectiv 200 (fără UNPR). Pentru a trece un Guvern, este nevoie de 276 de voturi. Dragnea a spus deja că PSD nu vrea alegeri anticipate şi îi va face preşedintelui Iohannis o propunere de premier.

CITEŞTE ŞI PNL solicită alegeri anticipate, după demisia lui Victor Ponta VIDEO

Alte articole

Urmează alegeri anticipate în Danemarca! Ce arată ultimele sondaje înaintea votului

AUR: Scenariul pe care noi îl vedem este de a merge la alegerile anticipate, cu guvern de tranziţie. Suntem într-un talmeş-balmeş!

Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Singura situaţie în care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru a fost în noiembrie 2009, când Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiţă, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.