CALENDAR ORTODOX 2015: Sărbătoare mare pentru toţi creştinii. Dezlegare la peşte

Sărbători religioase 21 noiembrie

Ortodoxe 
Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la pește)

Greco-catolice 
Intrarea în Templu a Maicii Domnului

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Romano-catolice 
Prezentarea la Templu a Sf. Fc. Maria

Alte articole

Calendar ortodox 10 august 2026. Mulți români își sărbătoresc ziua de nume în această zi

Calendar ortodox 9 august 2026. Zi de mare sărbătoare, Sfântul care te vindecă de boli și mari necazuri. Rugăciunea puternică pe care să o rostești

Sărbătoarea intrării în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia) este prăznuită în Biserica Ortodoxă la 21 noiembrie.

Intrarea în biserică a Maicii Domnului amintește faptul aducerii în biserica Legii vechi, adică în templul din Ierusalim, a copilei de trei ani, care avea să fie Maica Domnului Iisus Hristos.

Tradiția Bisericii arată motivul pentru care Născătoarea de Dumnezeu a fost dusă la templul Legii vechi și dăruită Domnului.

După îndelungi rugăciuni, Dumnezeu a dezlegat neputința celor doi bătrâni, Ioachim și Ana, și le-a dăruit un copil, pe Sfânta Maria, Maica Domnului.

Rugându-se pentru nașterea ei, aceștia au făgăduit să închine copilul lui Dumnezeu, să i-l aducă în dar. Astfel, Maria, la vârsta de trei ani, a fost adusă la templu și încredințată preoților. În acest fel, Sfinții Părinți Ioachim și Ana și-au dovedit credința și iubirea față de Dumnezeu, împlinindu-și făgăduința.

Adusă la templu, a fost întâmpinată de arhiereul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Prin puterea harului, el a recunoscut lucrarea lui Dumnezeu: a dus copila în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt al templului unde, o dată pe an, intra numai arhiereul.

Maica Domnului a rămas la templu 12 ani, deprinzând lucrul de mână, citirea Scripturii și îndeosebi rugăciunea. După trecerea acestor ani, a fost dată în grija bătrânului Iosif, pentru a păzi în continuare curăția și sfințenia vieții ei.

Sărbătoarea de astăzi este cea mai nouă dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului, avându-și originea în Ierusalim, unde se pare că a luat naștere în secolul VI. În anul 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserică închinată Sfintei Fecioare. Conform obiceiului, a doua zi după sfințire, a început să fie serbat hramul bisericii, adică însăși Sfânta Fecioară, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu. La începutul secolului al VII-lea, sărbătoarea era generalizată în tot Răsăritul.