Amenzi de până la 70 de mii de lei pentru desfăşurarea de activităţi publice în clădirile cu risc seismic

Prevederile sunt incluse în Legea nr. 282/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, care implică aglomerări de persoane, vor fi interzise. Acestea vor putea fi reluate doar după terminarea lucrărilor pentru creşterea siguranţei la cutremur.

„Se interzic organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) şi altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”, este punctat în noua lege.

Este vorba, mai exact, de spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, realizate pentru desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane. Aici sunt încadrate spaţiile pentru comerţ, sălile de spectacol, sălile de expoziţii, sălile de lectură, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, potrivit avocat.net.

Alte articole

Ce amenzi riscă şoferii care circulă pe banda unică de autobuz în Bucureşti. STB anunţă extinderea reţelei cu încă 8 km

Stai la curte? Amendă de minimum 30.000 de lei dacă nu respecți o lege legată de gospodărie!

Proprietarii sau administratorii construcţiilor/spaţiilor din aceste construcţii, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice,  şi asociaţiile de proprietari care nu vor respecta noua interdicţie vor risca să primească amenzi cuprinse între 50.000 şi 70.000 de lei. Pe deasupra, autorităţile locale competente nu le vor emite autorizaţii de funcţionare pentru spaţiile în cauză.

Citeşte şi Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor: Partea veche a Bucureştiului se va închide pentru reabilitare

În prezent, legislaţia stabileşte că există patru clase de risc seismic: clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a şi clasa a IV-a.

Proprietarii, administratorii şi asociaţiile de proprietari vor avea obligaţia de a supraveghea clădirile

Deoarece scopul este atenuarea efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure, reducerea riscului seismic al construcţiilor este o acţiune complexă de interes naţional.

Citeşte şi Iohannis a promulgat legea ce INTERZICE activităţile comerciale în clădirile cu RISC seismic RIDICAT

„Reducerea riscului seismic al construcţiilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure şi cuprinde măsuri de intervenţie la construcţiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice”, se arată în Ordonanţa de Guvern nr. 20/1994.

Astfel, după cum reiese din modificările prevăzute în Legea nr. 282/2015, proprietarii şi administratorii de construcţii, precum şi asociaţiile de proprietari, vor avea obligaţia de a acţiona pentru:

• urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din proprietate/administrare;

• expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a construcţiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie;

• transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării construcţiei în clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv înscrierii în partea I a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată construcţia existentă;

• aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor de proiectare a lucrărilor de intervenţie şi execuţia efectivă a acestora, în funcţie de concluziile fundamentale din raportul de expertiză tehnică.

În prezent, ordonanţa Executivului dispune că, în cazul acţiunilor pentru creşterea siguranţei la cutremure a construcţiilor, este vorba de proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru:
• consolidarea sistemului structural sau a elementelor structurale în ansamblu;
• repararea elementelor nestructurale;
• demolarea parţială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fără modificarea configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei;
• introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
• introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al construcţiei existente.

În plus, lucrările de intervenţie pot include, de la caz la caz, printre altele, hidroizolaţii, termoizolaţii, repararea/înlocuirea instalaţiilor/echipamentelor aferente construcţiei, demontări/montări, debranşări/branşări, finisaje la interior/exterior şi îmbunătăţirea terenului de fundare.