Animalele exotice din casele românilor: Ce trebuie să ştiţi înainte de a le cumpăra

Oamenii care doresc animale exotice sunt atraşi de înfăţişarea lor aparte, de caracteristicile şi de comportamentul lor deosebit, însă puţini români se interesează cu adevărat înainte de a cumpăra un astfel de animăluţ.

În magazinele din ţară există nenumărate specii exotice de animale de vânzare, începând de la deja banalii porcuşori de guineea sau de la papagali, până la animalele nou-sosite în casele românilor: maimuţe, în special marmosete, caimani, ţestoase, tarantule, şerpi sau varani.

Pasionaţii de acvaristică îşi pot cumpăra în România chiar şi rechini – deşi nu se recomandă ţinerea lor în acvariu, ţipari, pisici de mare sau căluţi de mare.

Cei care au la dispoziţie o curte mai mare, la ţară, şi-au achiziţionat canguri, lame sau alpaca, însă, de obicei, cu scopuri comerciale.

Mai sunt şi oamenii care au reuşit să facă rost, legal sau ilegal, de cele mai multe ori, de animale sălbatice periculoase, precum ursul, leul sau tigru.

Ce se întâmplă atunci când oamenii realizează că animalele exotice cresc mai mari decât se aşteptau sau nu sunt uşor de întreţinut? Renunţă la ele. În cazurile fericite, sună la grădinile zoologice sau la asociaţiile de protecţia animalelor. Cel mai des, însă, le abandonează pe străzi, în parcuri sau în păduri.

Georgeta Moţea, biologul Grădinii Zoologice din Bucureşti, a declaratn pentru RTV.net, că oamenii sună la zoo cu rugămintea de a le lua animalele exotice, cu care nu se mai descurcă.

„De regulă, este vorba despre ţestoase sau papagali. Se mai întâmplă se plece din ţară, şi sunt disperaţi că nu au ce face cu animăluţele de companie”, spune biologul. Cel mai des, însă, oamenii se trezesc cu animale care devin prea mari.

„Când cumpără ţestoasele sunt cât mânuţa, apoi cresc mari şi nu mai ştiu ce să facă cu ele”, a mai spus Georgeta Moţea. „Din păcate, nu avem cum să le luăm, pentru că orice animal luat înseamnă încărcare în plus pentru grădină. Este cu dus şi întors, pentru că foarte mulţi le iau şi pe urmă nu au unde să le ducă şi le pun în libertate. Animalul respectiv nu ştie să se hrănească singur şi e condamnat. Varianta a doua –  este dintr-o faună exotică şi fac o introducere de specie nouă„, explică biologul de la Zoo Bucureşti.

Acesta este cazul ţestoaselor de California, lăsate pe lacurile de lângă Bucureşti, care au devenit deja o specie invazivă, ce intră în concurenţă cu fauna locală.

„La noi nu se primesc, în niciun caz, feline. Este cel mai greu, pentru că avem nevoie de mult spaţiu şi legea nu ne permite”, a arătat Georgeta Moţea.

Biologul îi sfătuieşte, însă, pe cei care nu îşi mai doresc animalele exotice să sune la asociaţiile de protecţia animalelor care ar putea să îi îndrume spre parcuri sau grădini zoologice care pot primi astfel de animale.

Şi în primul rând, ne sfătuieşte să ne interesăm cât putem de mult despre specia pe care o vom lua în casa noastră.

„Trebuie să ştie cât de mare creşte, să se intereseze de biologia şi biometria lui, ce mănâncă, ce nevoi are, de biotop, climă, toate condiţiile. Dacă consideră că nu poate să îşi asume responsabilitatea, mai bine să nu îşi ia (…) Trebuie să incluzi animalul în tabieturile zilnice. Este o responsabilitatea foarte mare, trebuie să ai timp pentru el”, a subliniat Georgeta Moţea.

„Înainte să îşi ia un animal, ar trebui să se gândească de două ori, să se gândească ce înseamnă să îl crească. Nu trebuie uitată nici partea de hrană şi de asistenţă veterinară„, mai atrage atenţia biologul.

Mare atenţie la speciile pe care vreţi să le luaţi, să nu fie ocrotite prin lege. Animalele sălbatice pot fi deţinute doar în baza unor autoritzaţii emise de către autorităţile competente. Potrivit legii, deţinătorii de animale pot deţine animale sălbatice, numai daca sunt autorizaţi de Direcţia Veterinară şi pentru siguranta alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Deţinerea si comercializarea de animale sălbatice de către persoane neautorizate este considerată infracţiune şi este pedepsită cu amendă sau închisoare, în funcţie de gravitatea faptei.

Consultaţi Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor, cu modificări importante în Legea nr. 9/2008, precum şi Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa