Un articol din Codul muncii, care proteja un lider de sindicat de la concediere, declarat neconstituţional de CCR

CCR a luat în dezbatere marți o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, conform cărora: „(1) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă: (…) g) pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat”.

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii sunt neconstituționale, potrivit unui comunicat emis de CCR.

Curtea a reținut că scopul reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală prin instituirea unei măsuri de protecție a mandatului exercitat de reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor, nu poate veni în coliziune cu interesele angajatorului, care, respectând dispozițiile criticate, este pus în situația de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constituție.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Evident că o protecție a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatului se impune, dar o astfel de protecție trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată (asigurată, de altfel, de prevederile art. 220 alin.2 din Codul muncii), iar nu în ceea ce privește activitatea profesională, de bază, a angajatului, care este într-o situație juridică identică cu ceilalți angajați sub aspectul incidenței dispozițiilor art.61 și art.65 din Codul muncii”, declară CCR.

Alte articole

Cât timp poți să îți mai iei concediu dacă ai zile libere rămase de anul trecut

Nicușor Dan atacă la CCR legea ce permite primăriilor să dea un milion de euro pe an cluburilor sportive private. Ce argumente are șeful statului

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.