Dosarul „Referendumul”, în care Liviu Dragnea a fost condamnat, AMÂNAT pentru 29 ianuarie

La acest termen, instanța ar fi trebuit să audieze mai mulți inculpați din dosar, însă procesul a fost amânat, deoarece a lipsit un judecător din completul de cinci magistrați. Liviu Dragnea nu a fost prezent la proces.

La termenul din noiembrie, Dragnea şi-a susţinut nevinovăţia în faţa completului de cinci magistraţi condus de şefa instituţiei, Livia Stanciu. „În continuare cred în nevinovăția mea, în adevăr, în maturitatea și înțelepciunea instanței. Tot ce am avut de spus, am spus în fata instanței și voi spune acolo„, a declarat Liviu Dragnea la termenul din 23 noiembrie.

Citeşte şi: „Mortul lui Dragnea”, încă un denunţ la DNA împotriva preşedintelui interimar al PSD

Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul „Referendumul” la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.

Alte articole

Liviu Dragnea, rămas fără casă și afaceri, își plânge de milă. ”Mă mai am pe mine”. Unde a ajuns să locuiască cel care a făcut ”jocurile” ani buni în România

Ilie Dragne, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, a câştigat în instanţă peste 1 milion de lei de la fiul fostului premier. De unde provine datoria lui Dragnea Jr

Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”, arăta DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai preciza DNA.