România şi alte ţări au intrat în „Primăvara Europeană” care va da verdictul austerităţii

Luna mai şi-a intrat în drepturi pe continent şi pare să aducă cu ea nu numai flori şi soare, ci şi o „Primăvară europeană” capricioasă, tumultoasă şi nemulţumită. Bătălia pentru Elysee, de duminică, se anunţă crâncenă, Franţa urmând să mergă fie la dreapta, fie la stânga. Mulţi au numit-o sugestiv „bătălia pentru Europa”, aceasta urmând să dea verdictul în lupta cu austeritatea de pe continent, din ce în ce mai greu de suportat în special în „zona euro”, unde „vremurile” probabile anunţă cel mai probabil o lună de „turbulenţe”. 

Sarkozy sau Hollande

Franţa şi Germania, cele mai puternice „motoare” ale Europei, par să fi ajuns la un moment de răscruce. Duminică, turul al doilea, decisiv, al alegerilor prezidenţiale din Franţa va da direcţia în care Europa s-ar putea îndrepta în următorii ani. Actualul preşedinte francez, conservatorul Nicolas Sarkozy, nu reuşise până la sfârşitul campaniei electorale să recupereze prea mult din simpatia alegătorilor, care l-au lăsat, preţ de aproximativ cinci procente în urma candidatului socialist Francois Hollande, în primul tur, iar în ultimele sondaje de opinie dinaintea turului final arătau că are o „gaură” în preferinţele alegătorilor de patru procente.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aparentul succes în rândul electoratului francez al candidatului socialist se datorează unor promisiuni populiste. Hollande a lovit în punctul cel mai slab al electoratului, cel al austerităţii. El a promis că, dacă va fi ales, îi va izbăvi de aceste chinuri, fără a veni însă cu prea multe argumente care să-i susţină afirmaţiile. Se pare însă că a avut succes până acum, deşi francezii, care s-au prezentat masiv la primul tur al scrutinului, sunt împărţiţi cam în jumătate – o parte trage înspre stânga, alta înspre dreapta.

Alte articole

Ilie Bolojan nu regretă măsurile de austeritate pe care le-a adoptat: „Când ai un tratament, uneori îți este mai rău ca apoi să-ți fie mai bine”

Lecție de „austeritate” pentru Bolojan, semnată de doi economiști de top. Planuri economice care reduc deficitul fără măsuri extreme

Mai mult, o eventuală victorie a candidatului socialist s-ar repercuta şi asupra Germaniei. Conservatoarea Angela Merkel, bună prietenă cu Sarkozy, care a fost mereu alături de ea în „operaţiunile de salvare” a monedei euro, ar putea fi pusă în ipostaza neplăcută de a negocia cu socialistul Hollande, care a ameninţat încă din campania electorală că, dacă va prelua puterea, intenţionează să renegocieze, ca reprezentant al Franţei,  pactul european de stabilitate fiscală.

Merkel i-a răspuns chiar săptămâna trecută, sec şi tranşant, că „acest pact nu poate fi renegociat”, dar Hollande a îndrăznit şi mai mult, răspunzându-i că „nu Germania este  cea care va decide pentru întreaga Europă”.

Aşa că, dacă Hollande va învinge, îi va râde probabil Berlinului în nas, spunându-i că „drumul pe care a ales să meargă nu este bun” şi că „poporul francez a luat o (altă, n.r.) hotărâre”.

O eventuală deteriorare a relaţiilor franco-germane ar afecta şi Spania, al cărei şomaj a ajuns la cote maxime în ultima perioadă şi căreia nu îi surâde deloc un viitor auster. Zilele trecute, un ministru spaniol compara situaţia ţării sale cu „Titanicul”, avertizând Germania într-un mod foarte sugestiv, că dacă „vasul se va scufunda, se vor îneca şi pasagerii de la clasa I”.  Spania primeşte tot mai multe semnale negative şi din partea pieţelor financiare, care nu cred că ea şi-ar putea deficitul bugetar la 5,3% şi, pe deasupra, spaniolii manifestă o rezistenţă din ce în ce mai încrâncenată faţă de măsurile de austeritate luate de Guvernul nu de mult instalat la Madrid, protestele de stradă ţinându-se lanţ.

Greaua încercare a grecilor

Şi grecii vor trece astăzi, duminică, prin încercări, fiind invitaţi să aleagă, când încă nu au terminat cu implementarea măsurilor de austeritate, care i-au răvăşit cumplit, aducându-i în pragul disperării. Însă nu prea au de ales, deoarece acestea au fost condiţiile impuse de înaltele foruri europene pentru a le întinde încă un colac de salvare financiar. Totuşi, viitorul Parlament pe care îl vor vota, ar putea să nu fie de acord cu atâtea „tăieri” bugetare, iar „corabia grecească” s-ar putea scufunda de-a binelea.

Alte ţări europene, între care se numără şi România, se confruntă luna aceasta cu testul alegerilor, care este de fapt, la ora actuală, cel mai corect barometru al austerităţii. Irlandezii vor da, spre sfârşitul lunii, prin referendum, verdictul asupra pactului de disciplină financiară. italienii vor ieşi la vot în alegerile locale. Iar în România, un nou guvern abia instalat de două luni nici nu a apucat să arate ce poate, că a fost răsturnat pe neaşteptate de un altul, ce i-a promis electoratului că îl va scăpa în cel mai scurt timp de sărăcie.

Economistul Nouriel Roubini afirmă că Europa tinde tot mai mult să se revolte împotriva austerităţii, iar dacă o va face până la urmă, atunci „zona euro va intra într-o fază nouă, impredictibilă de criză”.