Simina Tănăsescu, consilier prezidenţial, criticată de UNJR: „Este stupefiant să auzi că nu ştie”

UNJR face un apel la transparență și responsabilitate către toate instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu, precum și către societatea civilă și presă de a sprijini eforturile de clarificare a implicării serviciilor secrete în justiție.

„UNJR a primit consternată reacția doamnei consilier prezidențial Simina Tănăsescu care, în cadrul ședinței CSM din 6 ianuarie, întrebată fiind despre stadiul de soluționare a cererilor asociațiilor de magistrați adresate CSAT, de lămurire a problemei legate de implicarea serviciilor secrete în justiție și de cea a ofițerilor acoperiți între magistrați, a declarat că ‘nu știu, încă, exact despre ce este vorba’. Simina Tănăsescu este consilier prezidențial din ianuarie 2015 și este stupefiant să auzi că un reprezentant al Administrației Prezidențiale nu știe ‘încă exact despre ce este vorba’ legat de problema ofițerilor acoperiți, subiect dezbătut public, constant, din luna mai 2015”, se precizează într-un comunicat al Asociației transmis vineri Agerpres.

UNJR arată că, după afirmațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă, potrivit căruia instanțele de judecată au devenit „câmp tactic” al acestui serviciu secret, începând cu luna mai 2015, asociațiile profesionale ale magistraților au cerut CSAT să verifice declarațiile pe proprie răspundere date de magistrați în sensul că nu sunt ofițeri acoperiți ai unui serviciu secret, precum și hotărârile date de această instituție în ceea ce privește implicarea serviciilor secrete în justiție.

Uniunea semnalează că, deși legea prevede verificarea acestor declarații de către CSAT, astfel de verificări nu au fost făcute, efectiv, niciodată, lăsând „deschisă poarta suspiciunilor vizavi de existența ofițerilor acoperiți în rândul magistraților”, fapt ce afectează întreg sistemul judiciar, prin erodarea încrederii cetățeanului într-un act de justiție independent și imparțial.

Alte articole

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

„După mai bine de șase luni de la sesizare, CSAT nu doar că nu a făcut publice rezultatele verificării existenței ofițerilor acoperiți în justiție, dar nu a avut nicio poziție publică oficială din care să rezulte dacă aceste verificări au fost demarate și care este stadiul acestora, în condițiile în care interesul public este unul evident. În 3 iunie 2015, UNJR s-a adresat, direct, printr-o scrisoare, domnului Klaus Werner Iohannis, în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, să convoace aceasta instituție pentru a verifica toate hotărârile acesteia, în baza cărora Serviciul Român de Informații se implică în actul de justiție, precum și revocarea lor, în măsura în care nu sunt conforme cu Constituția și legile României”, se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, din mai multe declarații și documente publice rezultă că, în ultimii 10 ani, CSAT a dat hotărâri prin care implică SRI în actul de justiție, însă acestea nu sunt publice, astfel că nimeni nu poate ști exact natura implicării acestui serviciu.

„Solicitarea judecătorilor către președintele Iohannis nu a avut niciun ecou, motiv pentru care UNJR s-a adresat, din nou, la 8 decembrie 2015, printr-o cerere întemeiată pe prevederile legii 544/2001, privind accesul la informațiile de interes public, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, solicitând să fie clarificate deciziile care implică serviciile secrete în actul de justiție. În concret, UNJR a solicitat numărul, data adoptării și copie după hotărârile CSAT referitoare la relația dintre serviciile secrete ale statului, în special cele ale SRI, cu justiția, precum și atribuțiile acestor servicii în domeniul justiției. Nici la această cerere, adresată CSAT, nu s-a primit răspuns până acum”, explică UNJR.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, afirmă că se încalcă grav principiile fundamentale de funcționare a unui stat de drept prin faptul că există hotărâri nepublice care reglementează implicarea serviciilor secrete în justiție.

„Clarificarea raporturilor ce guvernează relația dintre justiție și acțiunea serviciilor secrete este un imperativ absolut pentru garantarea dreptului fiecărui cetățean ce are acces la o justiție independentă și parte de un proces echitabil”, mai susține aceasta.

Publicarea acestor hotărâri a fost cerută și de MEDEL, organizație europeană a judecătorilor, care a afirmat că ”toate legile, regulamentele, protocoalele ce vizează administrarea justiției trebuie să fie accesibile publicului”, precizează UNJR.

„Facem un apel la transparență și responsabilitate către toate instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu, precum și către societatea civilă și presă, de a sprijini aceste eforturi de clarificare a implicării serviciilor secrete în justiție. Problema este mult prea importantă pentru a accepta o atitudine opacă și indiferentă a autorităților, deoarece este vorba despre garantarea accesului fiecărui cetățean la o justiție independentă”, mai susține Gîrbovan.

UNJR menționează că va continua și în 2016 demersurile pentru lămurirea implicării serviciilor secrete în justiție.

Judecătorul Horațius Dumbravă, membru al CSM, a susținut miercuri că se aștepta la un semnal de transparență din partea Președinției și a președintelui Klaus Iohannis, ca șef al CSAT, în legătură cu chestiunea posibililor ofițeri acoperiți în magistratură sau a unei colaborări cu serviciile secrete.

„Așteptam un semnal de transparență și din partea Președinției, a președintelui Klaus Iohannis, pentru că el este și președintele CSAT, un semn de transparență prin care să spună: ‘nu este niciun judecător sau procuror ofițer acoperit sau colaborator al serviciilor secrete’. Să o spună publică, dar și în raport cu personalul auxiliar. Eu cred că este cazul ca acest lucru să fie spus. Dacă CSAT ar reuși să prelucreze toate declarațiile pe propria răspundere ale magistraților și personalului auxiliar, este cazul ca președintele României, CSAT-ul să iasă public și să spună aceste lucruri, sigur, fără să nominalizeze acele persoane care ar fi ofițeri sub acoperire sau colaboratori”, a afirmat el, în ședința CSM.

Potrivit acestuia, asociațiile profesionale au adresat, în 8 decembrie 2015, o solicitare publică Președinției, CSAT, afirmând că se aștepta la un răspuns în termen de 30 de zile.

Referitor la acest subiect, Simina Tănăsescu, consilier prezidențial, a precizat în ședința CSM că singura chestiune la care ar putea să răspundă este cea referitoare la solicitarea adresată direct Președinției. „Îmi e teamă că vă voi dezamăgi. Nu știu încă exact despre ce este vorba”, a susținut ea, adăugând că va reveni cu un răspuns după ce va avea detalii.