Comisia Europeană prezintă miercuri rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria

Raportul pentru România este al 15-lea din cadrul MCV după aderarea ţării la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, scrie Agerpres.

Potrivit unui proiect al documentului, citat marţi de novinite.com, raportul pentru Bulgaria conţine o evaluare a reformelor în domeniul justiţiei şi afacerilor interne în general pozitivă. Raportul este foarte critic la adresa Consiliului Superior al Magistraturii din Bulgaria.

Totuşi, documentul evidenţiază reforma sistemului judiciar şi nu mai pune accentul pe combaterea criminalităţii organizate în Bulgaria, aşa cum a fost cazul în precedentele rapoarte elaborate de Comisie în cadrul MCV.

Una dintre cele mai importante concluzii este că, în urma amendamentelor legislative făcute în diferite domenii, este important să se obţină rezultate şi să fie puse în practică recomandările incluse în raportul precedent.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre concedierile din primării: „Trebuie să scăpăm de cei care taie frunză la câini. Cei care lucrează îi duc în spate pe ăștia”

Gigi Becali și-a schimbat numărul de telefon după ce a fost publicat online de Cristian Rizea. „M-au sunat 500 de oameni instant!”

Executivul UE salută strategiile anticorupţie şi de reformă a sistemului judiciar şi susţine ideea că Bulgaria trebuie să fie ajutată de experţi europeni în acest domeniu. Documentul recomandă controale mai eficiente asupra procurorilor şi identifică paşi pozitivi în desemnarea inspectorului judiciar-şef.

La momentul aderării la UE, România şi Bulgaria înregistrau progrese insuficiente în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. Pentru a ajuta cele două ţări nou intrate în Uniunea Europeană să recupereze întârzierile, forul comunitar a decis să creeze un ‘mecanism de cooperare şi verificare’ special.

În decembrie 2006, Comisia Europeană a stabilit condiţionalităţile (benchmarks) pentru evaluarea progreselor în reforma sistemului judiciar, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. În cazul României, aceste condiţionalităţi se referă la independenţa, eficienţa şi transparenţa sistemului judiciar, integritate, combaterea corupţiei la nivel înalt şi lupta contra corupţiei de la nivel local.