Bloomberg: Revenirea inflaţiei ar putea însemna o înăsprire a politicii monetare în România mai devreme decât se estima

Majorarea cererii interne a stimulat ritmul de creștere al economiei României, unul dintre cele mai rapide din Uniunea Europeană, și ar putea compensa complet efectele deflaționiste ale celor mai recente reduceri de taxe adoptate de Guvern, a afirmat Mugur Isărescu într-un interviu publicat miercuri de Bloomberg.

Primul răspuns al BNR la revenirea prețurilor de consum va viza îngustarea coridorului de dobândă folosit pentru gestionarea lichidităților, și acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta, a explicat șeful BNR.

„Intenționăm să reacționăm mai rapid, dar nu prin modificarea dobânzii de politică monetară. După modificarea coridorului de dobândă, poate va urma dobânda de politică monetară”, a explicat guvernatorul BNR.

În prezent, Banca Națională a României se confruntă pe de o parte cu efectul a ceea ce el numește declinul temporar al prețurilor, determinat de reducerea TVA, care ar putea face dificilă atingerea obiectivelor instituției anul viitor, iar pe de altă parte cu provocările legate de alegerile generale programate anul acesta și amenințările privind supraîncălzirea economiei din cauza politicii fiscale a Guvernului.

Alte articole

Curs BNR 4 iulie 2025. Leul s-a depreciat faţă de dolar, de Ziua Americii

CURS BNR 3 IULIE 2025. Ce se întâmplă cu economiile românilor după ce premierul Bolojan a anunţat pachetul de austeritate

Moneda națională a depășit evoluția altor monede din state în curs de dezvoltare, afectate de încetinirea economiei chineze și recesiunile din Rusia și Brazilia. Leul s-a apreciat cu 1,1% față de euro în 2016, a treia cea mai bună performanță din indicele Bloomberg care analizează evoluția a 24 de monede din economiile emergente, dar vin spatele forintului maghiar.

Moneda României se tranzacționează „mai mult sau mai puțin” la valoarea corectă, susține Isărescu. Ca parte a eforturilor de a adera la zona euro până în 2019, BNR s-a angajat să relaxeze cerințele privind rezervele băncilor la nivelul din UE, însă următoarea rundă a reducerilor ar putea fi amânată până în 2017 din cauza politicii fiscale mai relaxate înaintea alegerilor.

„Nu aș putea spune de exemplu că este obligatoriu să avem o nouă fereastră de oportunitate anul acesta”, pentru a reduce rezervele, a declarat guvernatorul BNR.

Creșterea economiei României a accelerat în trimestrul patru din 2015 la 3,7%, de la 3,6% în precedentele trei luni. BNR a modificat recent la 1,4% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de previziunea anterioară, de 1,1%. Pentru 2017, Banca Națională a prognozat o inflație de 3,4%, la finele anului. Indicele prețurilor de consum a fost de—2,1% în luna ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015 și inflația va începe să crească după a doua jumătate a anului, estimează BNR.

Creșterea inflației și majorarea consumului au provocat temeri privind supraîncălzirea economiei. Deși acest scenariu nu se va materializa probabil anul acesta, este o posibilitate în 2017, a declarat Isărescu. PIB-ul ar putea crește în 2016 cu peste 4%, conform guvernatorului, care nu a făcut estimări dincolo de acest an.

Cheltuielile guvernamentale, care au depășit 2% din PIB în decembrie, au creat „o provocare reală” pentru autorități, a precizat șeful BNR. În prezent, Banca Centrală este în favoarea altor instrumente decât operațiunile reverse-repo pentru a absoarbe lichiditățile în exces apărute în timpul ultimelor două luni, a explicat guvernatorul BNR.

O altă problemă care ar putea afecta stabilitatea băncilor este proiectul legii privind darea în plată. Isărescu și-a exprimat speranța că acest proiect va fi amendat pentru a beneficia de el doar cei care se confruntă cu dificultăți la achitarea împrumuturilor ipotecare, iar impactul asupra creditării va fi limitat.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în 5 februarie, menținerea dobânzii cheie la 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Considerăm că nivelul unde ne aflăm noi în acest moment cu dobânda, suntem bine situați pentru orice fel de evoluții în viitor. Nici un nivel prea ridicat, nici prea scăzut”, a concluzionat guvernatorul BNR.

În vârstă de 66 de ani, Mugur Isărescu a fost numit pentru prima dată guvernator al Băncii Naționale a României în 1991 și a rămas în această funcție până în prezent, cu excepția perioadei 1999-2000, când a fost premierul României.