Dîncu, despre consolidarea clădirilor din Bucureşti: Avem un buget 25 de milioane de lei

„Sunt multe programe pentru reconsolidarea clădirilor din Bucureşti, însă legea în acest moment şi voinţa publică nu ne permit să începem aceste lucrări. Să sperăm că grupul interministerial care este format pentru a găsi o soluţie legislativă pentru asta va ajunge la o concluzie. Cred că este şi o iniţiativă în Parlament, alături de care lucrăm şi noi şi sperăm să găsim o formulă prin care să putem să avem acceptul proprietarilor în a face acest lucru. Nu se poate face fără voinţa oamenilor şi încălcând Constituţia”, a precizat Dîncu, la lansarea unui proiect care vizează dezvoltarea unor regiuni sărace ale ţării.

El a adăugat că Ministerul Dezvoltării Regionale dispune pentru consolidarea clădirilor de 25 de milioane de lei, dar pot fi accesate şi fonduri de câteva sute de milioane de euro printr-un program european, însă acest lucru nu se poate face fără o lege corespunzătoare.

„Avem o sumă de cinci ori mai mare decât cea de anul trecut, însă din acea sumă de anul trecut a fost cheltuită practic numai a cincea parte. Deci, practic, avem o sumă mult mai mare — 25 de milioane de lei în acest moment. Problema este că mai avem 300 de milioane de euro pe care îi putem folosi dintr-un program european. Problema este să putem avea o lege care să ne permită să putem avea accesul la aceste clădiri. Sigur, vizăm şi o conlucrare internaţională, sper într-un sprijin din partea Japoniei cu specialişti experţi, care având tehnici avansate pot să lucreze şi cu oamenii în interiorul acestor clădiri doar pentru consolidare seismică. Însă noi putem cupla, de asemenea, încă alte sume, pentru că este vorba şi de reconsolidarea clădirilor din perspectiva energetică, a unor consumuri energetice cât mai scăzute”, a spus Dîncu, conform Agerpres.

El s-a referit şi la necesitatea consolidării clădirilor în care se desfăşoară activităţi de creaţie artistică.

„Am căutat să găsim moduri pentru a reloca câteva clădiri în care se desfăşoară activităţi de creaţie artistică. Deocamdată am primit mai degrabă promisiuni, dar sper să se şi valideze unele dintre ele de la Primăria Generală a Capitalei, pentru că Guvernul în sine nu are spaţiile dedicate. Sper că autorităţile locale vor înţelege să sprijine zonele asociative care nu-şi pot desfăşura activitatea. Ne simţim preocupaţi, este una din problemele prime pe agenda Guvernului”, a afirmat Dîncu.

În context, comisarul european Corina Creţu, prezentă la lansarea proiectului „Regiuni mai puţin dezvoltate”, a spus că „nimic” nu opreşte autorităţile române să primească şi să elaboreze acest gen de proiecte europene, pentru a îmbunătăţi siguranţa oamenilor.

„Oraşele pot să primească direct bugete pe care să le folosească pentru acest scop. Proiectul consolidării energetice a clădirilor publice şi private este unul din cele mai populare proiecte din UE, pentru că în primul rând consolidează clădirile. (…) Speranţa mea este că vom lucra direct şi cu autorităţile locale şi cu autorităţile naţionale, pentru a maximiza impactul şi a avea într-adevăr performanţă maximă. Pentru că avem această oportunitate istorică unică, avem 22,4 miliarde de euro pentru următorii şapte ani şi trebuie să învăţăm din experienţa noastră”, a spus Creţu.