Mugur Isărescu: În 20 de ani, nu am văzut niciodată atâtea pericole la adresa stabilităţii României

România a făcut progrese mari în ultimii ani în privința stabilității financiare și economice și a ajuns la una dintre cele mai ridicate rate de creștere din UE. Însă această stabilitate, atinsă cu sacrificii, riscă să afecteze viitorul țării, spune Isărescu.

“Personal, în 20 de ani, nu am văzut niciodată atâtea pericole la adresa stabilității economice și financiare a României”, a declarat guvernatorul, în deschiderea conferinței.

„Dacă nu suntem atenți, putem să stagnăm nu numai economic, dar să și întârziem în procesul de convergență, să și rătăcim drumul”, a arătat guvernatorul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Isărescu s-a referit la pericolul ca deficitul să ajungă la 4% din PIB în 2017, peste limita de 3% impusă de tratatele europene, care va duce la creșterea datoriei publice, tocmai într-un moment în care România ar trebui să pună bani deoparte.

Alte articole

Românii ar putea lua credite garantate cu titluri de stat. Noul proiect al Băncii Naționale a României

Eugen Rădulescu (BNR), avertisment dur: „Domnilor, treziţi-vă! Vom ajunge să mâncăm iarbă şi scoarţă de copac”

O altă problemă este lipsa stabilității legislative. Isărescu a dat exemplu legii dării în plată, prin care debitorii persoane fizice pot renunța la credite dacă lasă cheile casei băncii.

“Țara are nevoie de stabilitate legislativă. Este esențială pentru a încuraja investițiile interne și externe”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a declarat că sprijină în totalitate poziția guvernului, aceea că legea dării în plată trebuie să capete un caracter social, și ca programul Prima Casă, eminamente social, să nu fie prins în lege.

România a ajuns să îndeplinească aproape toate condiţiile nominale pentru a intra în zona euro, însă cu toate acestea nu are nici măcar o centură rutieră la nivel de autostradă în jurul Capitalei şi nici o autostradă care să traverseze Carpaţii, a mai declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Criteriile nominale de convergenţă la zona euro, stabilite în tratatul de la Maastricht, din 1992, sunt, în principal, menţinerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB), un nivel al datoriei publice de cel mult 60% din PIB şi un nivel al inflaţiei cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante state membre ale UE.

De asemenea, medie dobânzilor pe termen lung nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performanţi membri, iar fluctuaţia cursului de schimb trebuie să se situeze în marja plus/minus 15%.

„Îndeplinim aproape toate criteriile de convergenţă nominală la euro. Nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii, nu avem nici măcar o centură a Bucureştiului”, a afirmat Isărescu.