Uniunea Europeană vrea SISTEM CENTRALIZAT pentru cererile de AZIL, cu cote naţionale

Revizuirea propusă a Regulamentului Dublin III — care stabilește statul responsabil pentru analizarea cererii de azil — este inclusă într-o rezoluție votată de Comisia LIBE.

Textul — redactat de Roberta Metsola, din grupul Partidului Popular European (PPE), și Kashetu Kyenge, din grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților europeni (S&D) — a fost adoptat cu 44 de voturi pentru, 11 împotrivă și o abținere.

‘Situația este extrem de gravă. Anul trecut, 3.771 de persoane s-au înecat în mările noastre. Anul acesta au murit alte 450 de persoane, inclusiv 77 de copii. Ca politicieni, avem datoria de a ne asigura că aceștia nu sunt numai statistici fără chip. Ei sunt oameni reali, cu vieți reale. Trebuie ca noi toți să facem mai mult. Indiferența nu este o opțiune. Este timpul să acționăm cu privire la fiecare aspect — și acest lucru este cerut de raport’, a declarat raportoarea Roberta Metsola.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Europa trebuie să aibă o abordare globală asupra migrației, bazată pe principiul solidarității dintre state. Este nevoie de o gestiune globală care să se bazeze pe principiul solidarității între țări, repartizând în mod egal responsabilitățile și punând respectul vieții și al drepturilor fundamentale în centrul acestui proces’, a adăugat raportorul Kyenge.

Alte articole

Ce îi cere Irinel Columbeanu patronului azilului din Ghermănești. Preparatele pe care fostul milionar vrea să le aibă pe masă

Bătrânica pusă pe șotii. Are 96 de ani și dă petreceri cu alcool în camera sa. Vecinii care nu au fost invitați au reclamat-o, iar acum riscă să fie dată afară din azil

Textul subliniază că actualul sistem de azil nu ține cont așa cum ar trebui de presiunea specială din partea migranților cu care se confruntă statele membre la granițele externe ale UE. În aceste condiții, eurodeputații cer schimbări pentru a asigura o împărțire echitabilă a responsabilităților, solidaritate și prelucrarea rapidă a cererilor.

Citeşte şi Angela Merkel avertizează: Spaţiul Schengen nu poate supravieţui

În 2015, se arată în raport, 1,83 milioane de persoane au fost identificate încercând să treacă în mod ilegal frontierele externe ale UE și 1,4 milioane de aplicații pentru protecție internațională au fost înregistrate în UE, Norvegia și Elveția, numărul acestora fiind în continuă creștere din aprilie.

Măsuri urgente de transfer

Textul rezoluției cere statelor membre să își îndeplinească obligațiile privind măsurile urgente de transfer, subliniind că până la 3 martie 2016, doar 660 din 106.000 de azilanți care așteptau în Italia și Grecia fuseseră transferați către alte state membre ale UE.

În privința relocării, deputații insistă că UE are nevoie ‘de o abordare legislativă obligatorie’, adăugând că pentru a avea un impact, aceasta ar trebui să contribuie la relocarea unui număr ‘semnificativ’ de refugiați în raport cu numărul celor care cer azil în UE.

În ceea ce privește ‘punctele de acces’ (hotspots), Comisia LIBE cere asistență tehnică și financiară pentru statele membre aflate în prima linie, cum ar fi Italia și Grecia, pentru a le ajuta să înregistreze toți migranții, cerând respectivelor țări să accepte sprijinul.

Eurodeputații subliniază și poziția vulnerabilă a minorilor, mai ales a celor care călătoresc singuri, cerând un sistem de protecție adecvat pentru copii pentru a preveni abuzurile și exploatarea. De asemenea, în raport se exprimă preocuparea față de decizia anumitor state membre de a-și închide frontierele interne sau de a introduce controale temporare, dat fiind că aceste măsuri pun sub semnul întrebării buna funcționare a spațiului Schengen.

Eurodeputații susțin încheierea unor noi acorduri de ‘readmisie’ la nivel european, care are trebui să prevaleze asupra acordurilor bilaterale încheiate între state membre și țări terțe. De asemenea, ei insistă asupra faptului că migranții trebuie să fie trimiși înapoi doar dacă țara lor este sigură pentru ei.

Raportul va fi supus la vot în următoarea sesiune plenară de la Strasbourg, pe 13 aprilie, se mai precizează în comunicatul citat.