Proiectul Moscheii din Bucureşti, în faza obţinerii certificatului de urbanism

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Muftiat, pe terenul pus la dispoziția Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) prin H.G. nr. 372/2015 de către Guvernul României și dat în folosință gratuită Cultului Musulman din România, pentru o perioadă de 49 de ani, va fi construit un lăcaș de cult în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal, aprobat de Consiliul General al Municipiului București.

„Astfel, în baza celor convenite prin protocolul semnat între SSC și Muftiatul Cultului Musulman din România, pe terenul sus menționat, va fi edificată o moschee cu capacitatea de aproximativ 1000 de persoane, având ca anexe un loc de abluțiune (spălare ritualică a credincioșilor musulmani înaintea slujbei), casă parohială, bibliotecă și un centru de asistență socială. Proiectul acestor clădiri va fi avizat de Secretariatul de Stat pentru Culte iar documentația de urbanism și de arhitectură, realizată de firme românești autorizate în aceste domenii, va fi supusă avizării și aprobării autorităților publice”, se arată în comunicat.

Documentul citat mai pecizează că „personalul clerical ce va sluji la viitoarea Moschee Centrală din București va fi numit, potrivit legislației în vigoare, de către Muftiatul Cultului Musulman din România și își va desfășura activitatea religioasă cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte”.

Contactat telefonic pentru a face precizări în legătură cu amploarea viitorului edificiu religios, Muftiul, Muurat Iusuf, a declarat pentru Agerpres că viitoarea Moschee Centrală din București se va înscrie în linia arhitectonică și în limitele volumetrice ale Moscheii Regele Carol I, din Constanța.

„Viitorul lăcaș de cult se va încadra în linia arhitectonică și structurală a Moscheii Regele Carol I, din Constanța, construită de Guvernul România la inițiativa regelui, și dăruită Comunității Musulmane, în semn de respect pentru fidelitatea și devotamentul manifestat de supușii musulmani față de țară și monarh. Astfel, reproducând la scară armonia proporțiilor și volumetria specifică, se preconizează ca viitoarea moschee din București să păstreze liniile de sinteză ale stilului arhitectonic egipteano-bizantin, cu inserții de elemente românești, ale Moscheii Regele Carol I, din Constanța, rod al colaborării dintre arhitectul Victor Ștefănescu și inginerul proiectant Gogu Constantinescu, construcție ce a fost destinată să adăpostească 800 de enoriași, în anul 1910. În aceste condiții, noua Moschee Centrală din București, proiectată pentru a deservi 1000 de enoriași, ar putea să aibă o cupolă înaltă de maximum 30 de metri și un minaret de 50 de metri, iar amprenta la sol se va încadra într-un patrulater cu laturile de 30 de metri”, a declarat Muftiul Muurat Iusuf.

Religia Musulmană și practicarea Islamului pe teritoriul actual al României are o tradiție de peste 700 de ani, cu precădere în Dobrogea, regiune ce a fost provincie otomană aproape cinci secole (circa 1418-1878), 0,3 % din populația țării declarându-se de această confesiune, conform ultimului recensământ, iar pe teritoriul României funcționează 75 de lăcașuri de cult oficiale, recunoscute de Muftiat. Cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România funcționează în Municipiul Mangalia, moschee monumentală Esmahan Sultan, construită în anul 1525.

Cea mai mare parte din cei 67,566 de musulmani din România sunt de rit sunit, 85% dintre ei locuind în Județul Constanța, 12% în Județul Tulcea, iar restul în București, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu și Drobeta-Turnu Severin. Din punct de vedere etnic, cei mai mulți dintre musulmanii români sunt sunt tătari și turci, urmați de comunități mai mici de albanezi și rromi precum și de grupuri de imigranți din Orientul Mijlociu. Din punct de vedere confesional, conform Legii Cultelor, musulmanii români sunt reprezentați în raport cu statul și cu terți de Muftiatul Cultului Musulman din România. Autoritatea religioasă a Comunității Musulmane din România este reprezentată și condusă de un Muftiu, cu reședinta în Municipiul Constanța, el fiind ales prin vot secret din rândul clericilor de către Șura al Islam (Consiliul Eparhial).