Guvernul discută miercuri Legea salarizării. Cioloş: Ne gândim foarte serios la un proiect doar pentru anul 2017

„Vom avea miercuri o primă discuţie în Guvern pe câteva variante de abordare. Multă lume se întreabă de ce am tot prelungit prezentarea acestui proiect de lege: pentru că ceea ce noi am moştenit în Guvern, ceea ce a fost lucrat anul trecut, noi am considerat că din punct de vedere bugetar nu este aplicabil. Ambiţia proiectului respectiv era mult dincolo de ceea ce bugetul poate să susţină în anul următor, până în 2020”, a afirmat Cioloş, prezent la o reuniune a Asociaţiei Municipiilor din România.

Şeful Executivului a subliniat că este nevoie de o reechilibrare şi o regândire a actualului sistem, însă Guvernul pe care îl conduce nu vrea să promoveze un proiect „care să aibă soarta celui din 2010”, gândit, dar neaplicat din lipsă de bani, astfel încât ia în calcul mai multe variante.

„Abordarea noastră a fost să vedem care sunt resursele pe care le putem mobiliza în anii următori, resursele bugetare, şi ce putem face cu resursele respective, până unde putem merge la această reechilibrare”, a explicat Cioloş.

Potrivit acestuia, una dintre variante este un proiect care să se întindă ca aplicare până în 2020, bazat pe „resursele bugetare limitate” avute la dispoziţie în acest moment.

Alte articole

Legea salarizării s-ar putea aplica abia din 2026. Dragoș Pîslaru: „Nu s-a lucrat mare lucru până acum”

Lovitură grea pentru toţi angajaţii din România. Noul ministrul AMÂNĂ legea salarizării unice. Cum ar arăta GRILELE cu cele 12 trepte de salarizare

„Să gândim o lege pe 4 ani, pornind de la un nivel minim şi de acolo în sus să vedem ce şi până unde putem reechilibra lucrurile”, a spus premierul.

Cioloş a afirmat că o altă abordare la care Guvernul „se gândeşte foarte serios” este cea a unui proiect lansat doar pentru anul 2017, care să fie continuat de următorul Executiv.

„În măsura în care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării unitare realist, multianual, cu şanse de aplicare, să vedem ce putem face în anul care vine, cu resursele pe care ştim că le putem mobiliza, cu proiectul de buget pe care îl vom propune. Urmând să gândim apoi sau să gândească viitorul Guvern şi Parlament, în funcţie de ce îşi asumă, o continuare a acestei abordări”, a spus Cioloş.

Potrivit unor surse guvernamentale, această a doua variantă este puternic susţinută în Guvern în acest moment, existând şanse mari ca premierul Dacian Cioloş să-şi asume un proiect al Legii salarizării valabil doar pentru anul 2017 şi care să fie reactualizat de Guvernul şi Parlamentul rezultate din alegerile din toamnă.

Guvernul analizează, în continuare, mai multe variante ale Legii salarizării, au declarat, duminică seară, pentru News.ro, surse oficiale.

Potrivit surselor citate, Executivul discută trei variante ale Legii salarizării, niciuna nefiind „bătută în cuie”.

Surse guvernamentale declaraseră pentru Profit.ro că Guvernul a propus sindicatelor o formulă de majorare a salariilor bugetarilor în medie cu 19%, dar cu o condiţie dură, şi anume limitarea drastică a ritmului de creştere a salariului minim brut, cu tranşe anuale de câte 25 de lei, astfel încât acesta să ajungă la 1.350 lei doar în 2020.

Diferenţiat pe sectoare de activitate, creşterea salarială este cuprinsă între 1% şi 42%. Începând cu 1 mai anul acesta, salariul minim va urca la 1.250 de lei, în baza unei hotărâri deja aprobate de Guvern.

Conform Profit.ro, în negocieri s-a mers pe ideea ca salariul minim să urce la 1.350 de lei la finele acestui an, iar până în 2020 inclusiv să crească cu încă 400 de lei, dar, acum, condiţia Guvernului pentru majorarea salariilor bugetarilor a fost clară: salariul minim va ajunge doar în 2020 la 1.350 de lei, cu creşteri anuale de câte 25 de lei.

O astfel de măsură ar proteja mediul de afaceri de efectele creşterii salariului minim şi îi pune pe liderii sindicali într-o poziţie inconfortabilă, de a accepta limitarea salariului minim sau a refuza un proiect care majorează salarii pentru bugetari.

Aceasta, în condiţiile în care creşterile salariale în medie de 19% vizează 1,2 milioane de bugetari, iar majorarea salariului minim are efect asupra a 5 milioane de angajaţi din economie.

Impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor a fost calculat la 10,2 miliarde de lei pentru un interval de 4 ani, mult sub costurile impuse de celelalte trei variante avansate anterior.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, duminică seară, pentru News.ro, că varianta avansată de Guvern privind creşterile salariale este de fapt „un test” şi consideră că membrii Guvernului „nu sunt în stare, nu au curaj, unii nici nu pot, şi atunci se joacă de-a salarizarea în sistemul bugetar”.

Liderul sindical crede că ceea ce face Guvernul „sunt teste” şi că, în realitate, membrii Executivului sunt incapabili să regândească şi să proiecteze o reformă a sistemului public din România.

„Politica salarială în sectorul public este doar o componentă şi, pe cale de consecinţă, pentru că nu pot reforma sistemul public, salarizarea devine o ecuaţie imposibil de rezolvat. Vehiculează mai multe variante de lucru şi scot spre testare o variantă de lucru în care vor să arunce în cârca părţii sindicale răspunderea pentru nereuşita demersului lor”, a precizat Costin.

În opinia sa, propunerea ca vreo patru ani salariul minim la nivel naţional să rămână la un nivel extrem de scăzut, nu face decât să asmută salariaţii din privat împotriva celor din sectorul public, care, ca şi medie, sunt mai bine plătiţi decât cei din privat, întrucât salarizarea în sistemul bugetar actual „e vraişte, cu discrepanţe uriaşe”. El a mai amintit că România are o mare masă de salariaţi plătiţi cu salariul minim, dar are un sistem public în care şefimea, elitele, cohortele de consilieri numiţi de la toate partidele politice parlamentare câştigă sume foarte mari de bani.

Propunerea Guvernului privind creşterile salariale în sectorul bugetar sunt de neacceptat şi de neînţeles, în condiţiile în care peste tot se spune că economia merge, iar cei care avansează astfel de propuneri nu s-au gândit deloc la inechităţile care apar, a declarat, duminică seară, pentru News.ro, preşedintele CNSLR Frăţia, Leonard Bărăscu, avertizând că vor începe mişcări sindicale.

Preşedintele CNSLR Frăţia reclamă şi faptul că pentru un subiect atât de important nu a fost convocat Consiliul Sindical Tripartit, precizând că sindicaliştii au fost convocaţi doar la câteva discuţii privind salariul minim.

„Când refuzi trei propuneri de bun simţ privind Legea salarizării şi vii acum să spui că nu sunt bani, este evident că lumea va pleca şi va ieşi în stradă, pentru că nu se poate aşa ceva. (…) Ce se întâmplă de la 1 mai când o femeie de serviciu va lua cât un medic? Nu s-au gândit deloc la faptul că inechităţile trebuie rezolvate. Când şi cum vor face asta?”, a spus Bărăscu, adăugând că în contextul acestei propuneri este posibil ca Guvernul să nu mai aplice nici Hotărârea privind majorarea la 1.250 de lei de la 1 mai a salariului minim.

El a mai afirmat că propunerea Guvernului ar fi avantajoasă pentru mediul privat, dar ar fi un dezastru pentru sectorul public.

„Mai au cinci luni de guvernare şi ne fac program până în 2020?”, a concluzionat liderul sindical.

Propunerile Guvernului privind salarizarea sunt distructive şi de neacceptat pentru piaţa muncii, a declarat, duminică seară, pentru News.ro, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, precizând că, dacă această variantă va fi menţinută, Guvernul va trebui dat jos.

Liderul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa” consideră că propunerea Guvernului de majorare a salariilor bugetarilor, în medie, cu 20 la sută, dar cu menţinerea salariului minim la un nivel foarte scăzut, de 1.350 de lei până în 2020, este „o prostie” şi nu va fi acceptată de partea sindicală.

Bogdan Hossu susţine că astfel de măsuri ar fi distructive pentru piaţa muncii, iar dacă Guvernul nu va înţelege acest lucru, va trebui dat jos.