Colesterol mărit: când e nevoie de tratament medicamentos

Este important de știut că tratamentul dislipidemiei trebuie inițiat doar de medic, care stabilește când și ce fel de medicamente trebuie luate, în funcție de alte eventuale boli pe care le are pacientul.

În general, se recomandă o reevaluare la 3 luni după începerea tratamentului. Scăderea grăsimilor în sânge după acest interval arată că tratamentul a avut rezultat, ceea ce înseamnă însă că nu trebuie oprit.

„La medicamentele care scad colesterolul trebuie apelat numai dacă, după 3-6 luni de la modificarea stilului de viață, valorile acestuia nu s-au apropiat de normal.

În cazul persoanelor care au suferit un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, a diabeticilor, în prezența insuficienței renale cronice, tratamentul hipolipemiant trebuie instituit precoce, dar strict personalizat și monitorizat permanent”, recomandă medicul Mihai Corneliu Ungureanu, specialist de medicină internă.

Alte articole

Medicamentele nu trebuie combinate cu anumite alimente. Mihaela Bilic: „Pot ajunge la un nivel toxic sau supradozaj”

Alexandru Rogobete anunţă extinderea cu 41 de medicamente a listei de compensate: „Aduc tratamentul mai aproape de oameni şi fac sistemul mai accesibil şi mai corect”

Ce medicamente se folosesc

STATINELE (atorvastatin, lovastatin, fluvastatin, rosuvastatin, simvastatin) se numără printre medicamentele prescrise cel mai des pentru scăderea colesterolului.

Acestea acționează prin scăderea colesterolului total și a celui LDL cu peste 25%. De asemenea, ajută la reducerea trigliceridelor. Statinele oferă protecție cardiovasculară prin stabilizarea plăcilor de aterom, prevenind înfundarea lor. Pentru efect maxim, se recomandă ca statinele să fie luate seara.

În general, statinele sunt sigure, chiar și pe termen lung. Pacienții pot avea reacții adverse precum inflamația mușchilor (miozită). Este indicată și dozarea transaminazelor, pentru monitorizarea funcției ficatului, întrucât aceste pastile pot duce la creșterea nivelului enzimelor hepatice.

Este bine de știut că statinele de ultimă generație sunt din ce în ce mai des lipsite de efecte adverse. Statinele nu sunt recomandate celor cu boli hepatice și nici gravidelor ori femeilor gravide ori care alăptează.

FIBRAȚII (gemfibrozil, fenofibrat) nu înlocuiesc statinele, ci le completează. Medicii prescriu această clasă de medicamente în cazul în care, în urma tratamentului cu statine, nu scad valorile trigliceridelor și ale colesterolul LDL.

ACIDUL NICOTINIC (niacin) este o vitamină din grupul B, prescrisă, de regulă, dacă nivelul grăsimilor în sânge rămâne crescut, în condițiile modificării stilului de viață și administrării altor clase de medicamente hipolipemiante. Acidul nicotinic poate scădea cu până la 20% nivelul trigliceridelor și al colesterolul LDL.

INHIBITORII SELECTIVI AI ABSORBȚIEI COLESTEROLULUI (ezetimib) sunt o clasă nouă de medicamente recomandate în dislipidemie. Sunt recomandați fie celor care nu pot lua statine, fie în asociere cu aceștia. Ca reacții secundare cu aceste medicamente, pot apărea amețeli, dureri musculare, greață, constipație sau diaree.

ACIZII GRAȘI OMEGA-3. Acești acizi polinesaturați conținuți în mod natural în pește (macrou, hering, cod, somon, sardine, ton) au efect cardioprotector, prin scăderea trigliceridelor și a colesterolului „rău”. Ei ajută la prevenirea depunerilor de grăsimi pe pereții vaselor, menținându-le elasticitatea. 

Citeşte şi Cele mai bune sucuri contra colesterolului