Propunerea deputatului Remus Cernea ca statul să NU finanţeze Catedrala Mântuirii Neamului, RESPINSĂ

Proiectul prevedea că fondurile destinate construirii Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române fără contribuții din bugetele Ministerului Culturii și Cultelor, autorităților administrației publice locale sau a altor instituții publice.

La dezbaterile asupra proiectului, care au avut loc săptămâna trecută, Remus Cernea a arătat că biserica are dreptul să inițieze lăcașuri de cult, dar problema este măsura în care statul român susține construcția acestei catedrale și de noi biserici.

„În utlimii 26 de ani a existat un exces evident de resurse publice alocate construcției de noi biserici. Sunt mii de biserici noi sau în diferite faze de construcție, în timp ce statul român nu a reușit să ridice măcar un spital nou din banii publici”, a afirmat Cernea, adăugând că în societate există un curent tot mai puternic împotriva finanțării catedralei și de noi biserici din bani publici.

Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul pentru culte, a spus că finanțarea construcției unei catedrale a fost asumată de statul român în urmă cu aproximativ 130 de ani, după proclamarea României ca regat în 1881, însă a fost de mai multe ori amânată.

Alte articole

Primele imagini din interiorul Catedralei Mântuirii Neamului: Zeci de mii de credincioși sunt așteptați la sfințirea edificiului

Catedrala Mântuirii Neamului va avea o icoană de peste 150 de metri pătrați, în turla principală. Când vor fi finalizate lucrările la cea mai mare biserică din țară

„Finanțarea construirii și reparării lăcașurilor de cult aparținând celor 18 culte religioase din România constituie sprijinul oferit de către stat pentru exercitarea libertății religioase de către cetățeni, fiind o formulă democratică asumată de majoritatea Guvernelor din țările membre ale UE. Prin cofinanțarea Catedralei Mântuirii Neamului de către Guvernul României, prin Secretariatul pentru culte, statul român înțelege să sprijine Biserica Ortodoxă Română, organizație religioasă care integrează peste 86,5% din populația României, în edificarea celui mai important proiect al său. (…) Ridicarea de noi lăcașuri de cult nu este un capriciu, ci o necesitate liturgică. Inițiativa ar crea o discriminare în raport cu principiul dreptului la libertatea religioasă în sensul că ar elimina posibilitatea sprijinirii financiare a unui singur lăcaș de cult din România”, a adăugat acesta.

Mai mulți senatori s-au exprimat împotriva proiectului. Varujan Vosganian, senator ALDE, a arătat că bisericile și mănăstirile reprezintă adevărata cultură românească.

„Singurele amintiri pe care le are România din perioada Evului Mediu sunt bisericile și mănăstirile noastre. Mă întreb ce ar fi turismul nostru în Bucovina, în Moldova de nord, în zona Vâlcei fără bisericile și mănăstirile pe care, în nesăbuința lor, domnitorii le-au construit”, a adăugat Varujan Vosganian.

Senatul este prima Cameră sesizată în privința acestei propuneri legislative, Camera Deputaților este for decizional.