Cioloş, despre reforma administraţiei: Vom merge pe o adoptare în Parlament sau pe asumarea răspunderii Guvernului

Premierul Dacian Cioloş a afirmat că îşi doreşte ca pachetul de legi privind reforma administraţiei să fie adoptat până la finele acestei sesiuni parlamentare, existând două variante procedurale: fie Parlamentul îl dezbate în procedură accelerată, fie Guvernul îşi angajează răspunderea.

El a spus că în aprilie-mai vor fi consultări cu partidele, societatea civilă pe acest pachet de legi, astfel ca în iunie să fie adoptate în Parlament. ”Vom merge pe o procedură accelerată de adoptare în Parlament sau pe asumarea răspunderii Guvernului, fiind un proiect important”, a spus premierul, citat de news.ro.

Premierul Dacian Cioloş a prezentat, luni, în Parlament, trei „scenarii” privind profesionalizarea şi transparentizarea administraţiei publice, unul reprezentând un „status quo îmbunătăţit”, iar celelalte două vizând grade diferite de politizare a administraţiei, însă numai cu numiri efectuate din rândul unui corp profesionist de funcţionari.

Citeşte şi: Dacian Cioloş vrea AMÂNAREA LEGII privind MAJORAREA INDEMNIZAŢIEI pentru creşterea copilului

Alte articole

Guvernul Bolojan, undă verde pentru asumarea răspunderii pe eliminarea pensiilor speciale

Dacian Cioloș, prima reacție după ce a fost refuzat de un taximetrist la aeroport: ”Taximetriștii erau blocați de o regulă absurd de strictă”

Premierul a explicat că depolitizarea nu trebuie făcută prin „eliminarea” sau scăderea rolului politic, care este „determinant” în administraţie, ci prin transparentizare şi profesionalizare.

„Principalul obiectiv pe care ni-l propunem este să eliminăm arbitrariul în această relaţie, a nivelului politic cu nivelul executiv al administraţiei şi o claritate mai mare. Aceasta presupune programe de guvernare care să fie coerente, apoi mecanisme de aplicare care să fie asumate şi transparente la nivelul Guvernului şi administraţiei publice”, a explicat premierul.

Acesta a propus trei „scenarii” de schimbare a actualului sistem privind relaţia dintre nivelul politic şi eşalonul doi şi trei din administraţie.

Primul scenariu presupune integrarea prefecţilor şi subprefecţilor în categoria demnitarilor, legându-i astfel de nivelul executiv central.

„Asta ar însemna că prefecţii şi subprefecţii, împreună cu miniştrii şi secretarii de stat, vin împreună cu Guvernul, pleacă împreună cu Guvernul şi îşi asumă împreună programul de guvernare şi aplicarea lui, atât la nivel de Guvern, central, cât şi la nivel teritorial”, a explicat premierul.

Dacian Cioloş a spus că acest sistem ar presupune introducerea însă a unei noi categorii, care să asigure un soi de permanenţă în funcţie. Este vorba despre o categorie de „secretari generali” ai prefecturilor, care să aibă statut de înalţi funcţionari publici, numiţi strict pe criterii de competenţă şi fără legătură cu mediul politic.

În administraţia publică centrală, sub nivelul secretarilor de stat, structurile ar trebui populate doar pe profesionişti, însă prin intermediul unei „comisii de recrutare”, care să vină în faţa responsabililor cu o „listă scurtă” de câteva nume, urmând ca demnitarii să facă numirea finală.

„În felul acesta avem atât recrutarea pe baze profesioniste, cât şi luăm în considerare şi compatibilitatea între demnitarul care va lucra cu acel înalt funcţionar public, care va avea un cuvânt de spus”, a spus Cioloş.

Al doilea scenariu „este puţin mai provocator”, a spus premierul, afirmând că numirile politice ar trebui „coborâte” sub nivelul prefecţilor, însă acestea nu pot fi făcute decât din rândul corpului funcţionarilor profesionişti.

”Asta ar prevede coborârea numirilor la nivel politic sau asumate de partidul care vine la guvernare, nu doar la nivelul miniştrilor, secretarilor de stat şi prefecţilor, dar şi la nivelul directorilor generali, ai conducătorilor de agenţii şi ai directorilor de deconcentrate. Deci, asta înseamnă că atât miniştrii, secretari de stat, cât şi prefecţii, care sunt demnitari, dar şi nivelul de director general, director de deconcentrate, vin şi pleacă odată cu guvernul şi întreg acest aparat îşi asumă politic aplicarea programului de guvernare”, a declarat Cioloş în plenul Camerei Deputaţilor.

În momentul în care partidul care i-a adus la guvernare pleacă, funcţionarii rămân în „rezerva de cadre”, dar trebuie să îşi continue procesul de formare profesională, inclusiv prin examene periodice, dar pot, din afara funcţiei, să sprijine partidele politice, inclusiv prin propuneri privind programele de guvernare.

„Principalul avantaj este că prin această coborâre a nivelului de poltiizare practic profesionalizăm şi partidele politice”, a spus Cioloş.

Al treilea scenariu a fost numit de Cioloş „un status quo îmbunătăţit”, în ideea că legislaţia actuală rămâne în vigoare în privinţa nivelului politic, însă numirile efective pot fi făcute doar din funcţionari profesionişti.

„Aplicarea efectivă a legislaţiei actuale, care ar presupune că exercitări temporare ale unor funcţii de conducere ar fi eliminate şi am merge pe o întărire a corpului de înalţi funcţionari publici, (…) strict pe criterii de competenţă”, a spus prim-ministrul.