Sindicaliştii despre planurile Guvernului pe tema OUG privind salarizarea: O cârpeală

Ilare Bordeaşu, vicepreşedinte Alma Mater, s-a declarat nemulţumit de inechităţile care vor rezulta din creşterile doar în partea de jos a grilei.

”Nu suntem mulţumiţi! Cum să fim mulţumiţi? Sigur că nu suntem! Păi vor să măreasca la bază …şi restul să rămână constant. O să ajungă femeia de serviciu să aibă mai mult decât un asistent universitar, poate mai mult decat un lector”, a arătat el, adăugând că este inadmisibil ca învăţământul să fie privit din nou ca şi Cenuşăreasa societăţii ”când toată lumea vede cum cresc salariile parlamentarilor, preşedintelui”.

Pîslaru: Noua ordonanţă privind salariile bugetarilor ar putea fi adoptată la 1 iunie

Simion Hăncescu, preşedintele FSLI, a declarat că a atras atenţia că planurile Guvernului sunt greu de pus în practică şi este posibil ca prin această ordonanţă să apară alte nemulţumiri, care să scoată zeci de mii de oameni în stradă.

Alte articole

România are cu 120.000 mai mulți bugetari decât acum 10 ani, deși populația scade și ne aflăm în plin proces de digitalizare. Cum este posibil acest lucru

Sumele imense încasate de şefii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC). Pe lângă salariul de 6.000 de euro, sporuri lunare de încă 10.000 de lei

”Eu am atras atenţia domnului prim-ministru că va fi extrem de complicat pentru învăţământ să măreşti salariile mici având în vedere că grila este extrem de aplatizată. Diferenţa între salariul minim şi maxim în învăţământ este foarte mică şi aştept concret să văd ce se întâmplă. (…) Ceea ce am cerut premierului este să se lucreze în paralel la un proiect de lege a salarizării, care să corecteze actualele anomalii”, a arătat el.

Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Sanitas, a afirmat că în Sanatate ”situaţia este explozivă, riscă să iasă de sub control”. El a explicat că nu se poate ”să o luăm pe bucăţi” pentru că nu se poate duce în faţa oamenilor să le explice faptul că majorările salariale sunt doar pentru unii.

”Deci şi eu o numesc o cârpeală”, a concluzionat el, adăugând că votul a fost de principiu să se continue discuţiile tehnice.

Vicepreşedintele „Cartel Alfa„, Liviu Apostoiu, a subliniat că prin noul proiect inechităţile din sectorul bugetar se vor muta din zona de jos ”un pic mai sus”.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a arătat că este nevoie de o analiză pe fiecare sector în parte care să arate unde se duc banii. El a dat exemplul de la Opera Română, invocând faptul că un salariat pe grila de salarizare în sectorul bugetar ia 1.000 de euro, dar mai are un contract civil la aceeaşi instituţie în baza căruia primeşte încă 7.000 de euro. Întrebat dacă se referă la Johan Kobborg, Costin a spus că ”sunt mai multe personaje care beneficiază de aşa ceva”.

Ordonanţa de urgenţă care va reglementa sistemul salariilor bugetarilor va fi pusă în dezbatere publică la 15 mai, iar noua abordare se va concentra pe salariile de bază, nu pe sporuri şi indemnizaţii, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, vineri, după şedinţa Consiliului Naţional Tripartit.

Ministrul a explicat că ordonanţa trebuie să aibă la bază principiul solidarităţii şi principiul neutralităţii între familiile ocupaţionale şi că noua abordare se va concentra pe salariile de bază şi nu pe sporuri şi indemnizaţii.

„Discutăm de o sumă care nu ar putea să rezolve toate inechităţile din sistem şi trebuie să fim cu toţii conştienţi de acest lucru. Este un proces în care nu va fi posibil ca toată lumea să fie mulţumită. Şi atunci, se pune problema, cu aceste resurse puţine pe care le avem, ce putem să facem? Şi avem opţiunea să încercăm să cârpim pe ici, pe colo toată grila de salarizare, cum a fost încercat deja şi nu am avut un mare succes, sau avem opţiunea să ne concentrăm resursele acolo unde este cel mai mult nevoie de ele”, a argumentat Pîslaru.

Propunerea principială a Guvernului, în accepţiunea ministrului Muncii, este decomprimarea bazei de salarizare „în sus”, în limita resurselor bugetare existente, care să permită o minimă reglare a piramidei salariale.

Ministrul a adăugat că nu este vorba numai de bugetarii care au studii medii, ci şi de salariaţii cu funcţii superioare care sunt la începutul carierei şi abia intră în sistemul bugetar, care trebuie să fie „cât de cât motivaţi”.