Avertisment FMI: Salariul minim a crescut prea mult şi prea repede

Majorarea salariului minim mult peste creșterea productivității muncii ar putea face mai mult rău decât bine în România, arată experții Fondului Monetar Internațional (FMI) într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.

Politica salariului minim poate furniza protecție muncitorilor cu venituri scăzute. Totuși, cu majorarea semnificativă planificată pentru acest an, ponderea salariului minim în salariul mediu în România va depăși media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externă și ar putea afecta crearea locurilor de muncă, în special pentru angajații cu competențe scăzute și în industriile unde forța de muncă este numeroasă, se arată în raportul FMI.

În context, echipa FMI recomandă ca ritmul majorării salariului minim în viitor să fie moderat și să echilibreze argumentele sociale cu sporirea competitivității, a productivității și a perspectivelor de muncă. Ar fi util să se înființeze un comitet de experți pentru piața forței de muncă și periodic să se reevalueze impactul politicilor din domeniul forței de muncă, inclusiv salariile minime, susțin experții instituției financiare internaționale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a crescut la 1.250 de lei de la 1 mai 2016, pentru un program complet de lucru de 8 ore pe zi.

Alte articole

FMI a redus la jumătate creșterea prognozată a economiei românești. Și Ertse, grupul care deține BCR, scade prognoza de creștere

Banca austriacă a înjumătățit prognoza de creștere economică a României pe 2025. Specialiștii prevăd cea mai mare inflație din Europa

Potrivit autorităților, de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată vor beneficia circa 1.131.600 salariați, dintre care 39.322 angajați în sectorul bugetar, și 1.092.364 în sectorul concurențial.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei românești în luna martie a acestui an, la București.

Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.

Creştere economică ciclică

Economia românească traversează o revenire ciclică sprijinită de cererea internă puternică astfel încât creșterea PIB ar urma să atingă 4,2% în 2016, principalele riscuri la adresa perspectivei fiind incertitudinile electorale și cele externe, arată experții FMI într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, potrivit unui comunicat publicat miercuri pe pagina de Internet a instituției financiare internaționale.

„Pe partea internă, măsurile populiste într-un an electoral ar putea afecta în mod negativ încrederea și descuraja investițiile. Pe partea externă, o deteriorare a percepției de risc privind piețele emergente ar putea declanșa ieșiri de capital, deprecierea monedei și o creștere a raportului dintre datoria externă și PIB. Menținerea unui nivel adecvat al rezervelor, un regim de schimb flexibil și rezerve fiscale vor fi cruciale pentru reducerea riscurilor”, se arată în comunicatul FMI.

Comitetul Director al FMI se declară îngrijorat de recentele măsuri de relaxare fiscală prociclică, de modificările legislative din sectorul financiar care ar putea afecta în mod negativ stabilitatea financiară precum și de încetinirea reformelor structurale.

„Având în vedere relaxarea fiscală semnificativă adoptată în ultimul an, este crucial ca politica fiscală să fie ancorată pe o traiectorie credibilă de reducere a datoriei pe termen lung. Anularea reducerilor de taxe preconizate sau amânarea lor până la identificarea măsurilor compensatorii vor ajuta la îndeplinirea acestor obiective”, susține FMI.

De asemenea, comitetul director cere intensificarea eforturilor pentru întărirea guvernanței la companiile de stat și îmbunătățirea utilizării fondurilor europene. „Va fi de asemenea important ca politicile în domeniul salariilor în sectorul public și salariului minim să țină cont de spațiul fiscal, creșterea productivității și chestiunile care țin de competitivitate”, se arată în document.

Comitetul director consideră că înăsprirea politicii monetare este adecvată având în vedere prognozele actuale de inflație și recomandă autorităților să înceapă să reducă decalajul dintre dobânzile de pe piață și dobânda de politică monetară, să absoarbă lichiditate de pe piață și să îngusteze și mai mult coridorul de dobândă.

Comitetul director salută progresele realizate în consolidarea sectorului financiar, în special reducerea nivelului creditelor neperformante dar totodată avertizează că măsurile destinate sprijinirii debitorilor ar putea submina stabilitatea financiară, predictibilitatea justiției și creșterea creditului. „Comitetul director cere autorităților române să reconsidere măsurile adoptate recent și să introducă garanții adecvate”, se arată în comunicatul FMI.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei românești în luna martie a acestui an, la București.

Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.

Citeşte şi: FMI: Legea dării în plată ar putea submina stabilitatea financiară