CALENDAR ORTODOX 2016: Mare sărbătoare pentru creştini. Ce NU E BINE să faci

Ortodoxe 
A treia aflare a cinstitului cap al Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv .Olivian

Greco-catolice 
A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul

Romano-catolice 
Ss. Beda Venerabilul, pr. înv.; Grigore al VII-lea, pp.; Maria Magdalena de’Pazzi, fc.

A treia aflare a cinstitului cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită pe 25 mai.

Alte articole

Calendar ortodox duminică 6 iulie 2025. Sfântul Sisoe cel Mare, protectorul copiilor. Vindecă în chip miraculos suferinţele celor mici

Calendar ortodox 22 iunie 2025. CRUCE ROŞIE, ce români îşi serbează onomastica duminică

Uciderea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul s-a făcut din porunca tetrarhului Irod Antipa care conducea Galileea și Pereea (4 î.Hr. — 39 d.Hr), fiul regelui Irod cel Mare. Irod Antipa s-a căsătorit cu soția fratelui său, Irodiada, fapt pentru care a fost aspru mustrat în mod public de către Ioan Botezătorul.

După ce a fost tăiat capul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a stat multă vreme îngropat într-un loc ascuns. Din acest loc l-a luat Sfânta Mironosiță Ioana, soția lui Huza, demnitar al lui Irod, și l-a îngropat în Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, într-un vas de lut. Aceasta este socotită cea dintâi aflare a sfântului cap al Înaintemergătorului.

Acolo a stat până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. Abia în anul 453, episcopul Uranie al Emesei, aflându-l, l-a așezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Sfântului Proroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul.

În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Proroc Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.

NU E BINE SĂ CONSUMĂM FRUCTE CU FORMĂ ROTUNDĂ?

În calendarul popular, sărbătoarea este cunoscută sub numele ”Ioan Fierbe Piatră”. Această zi marchează totodată începutul sărbătorilor tradiţionale ale verii. Se spunea în popor că „Ioan Fierbe Piatră“ aducea furtună, descărcând-o în alte părţi, adeseori în livada celei ce-i necinstise sărbătoarea. În această zi, oamenilor li se recomandă să nu lucreze, pentru a fi feriţi de furtună, fulger, trăsnet şi foc. În ziua aceasta se spune că este bine pentru sănătate să nu se consume fructe cu formă rotundă, cum ar fi prunele, merele, perele, dar nici căpăţâni de usturoi, deoarece au formă rotundă, asemenea capului. Totodată, nu se mănâncă nici roşii sau orice fruct de culoare roşie şi nu se bea vin roşu pentru că aceste alimente amintesc de sângele vărsat de către Proorocul Ioan în timpul decapitării sale. Tot în această zi se sfinţesc la biserică mere, pere, struguri şi castraveţi şi se împart oamenilor săraci, în amintirea rudelor decedate.