Înălţarea Domnului, superstiţie neştiută. Ce să NU faci sub nicio formă dacă vrei să-ţi meargă bine

INALTAREA DOMNULUI. Una dintre tradițiile respectate de romani in ziua de Înălțarea Domnului este legarea frunzelor de nuc peste brau. Se spune ca aceste frunze sunt, de fapt, limbile de foc, o alta forma pe care o poate lua Sfantul Duh, care l-au inconjurat pe Iisus.

De asemenea, de Înălțarea Domnului se impart pomeni pentru morti, indeosebi branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. O alta credinta populara spune ca, pentru a avea o recolta bogata, trebuie sa iti faci semanatorile pana de Inaltare.

Totodată, în numite zone ale țării, bărbații tineri și fetele de măritat se duc în pădure pentru a culege frunze de alun.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte superstiții de Înălțarea Domnului sunt:

Alte articole

Pe ce dată se sărbătorește Înălțarea Domnului în 2026. Pică în aceeași zi cu alte două sărbători mari

Înălțarea Domnului 2025, sărbătorită joi, pe 29 mai. Tradiții și obiceiuri pe care trebuie să le respecte credincioșii

• de Ispas NU se dau foc si sare din casa, pentru ca oamenii vor avea inima rea in casa ca focul; sarea NU se da, pentru ca vacile nu vor avea smantana.
• se bat vitele cu leustean, pentru a se ingrasa
• se taie par din varful cozilor de la vite si se ingroapa intr-un furnicar, dupa care se rosteste urmatoarea formula: “Sa dea Dumnezeu sa fie atatia miei si vitei cate furnici sunt in acest furnicar!“
• cine seamana dupa Ispas, nu va avea niciun fel de rod
• de Înălțarea Domnului, femeile impart azime calde, ceapa verde si rachiu pentru sufletele mortilor
• se mai imparte laptele dulce fiert cu pasat, impreuna cu un buchet de maturi adunate de pe camp
• avand in vedere ca Înălțarea Domnului este considerata o sarbatoare la fel de mare ca aceea a Invierii, credinciosii inrosesc oua si petrec ca la Pasti, conform huff.ro.

Potrivit credinţei ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbătoresc ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. Se înroşesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paşti, iar salutul este „Hristos s-a înălţat! – Adevarat s-a înălţat!”.

Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara.  Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.

De Înălțarea Domnului, in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare. Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

Tot în această zi se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana.

Potrivit cărţii biblice „Faptele Apostolilor”, Mântuitorul Iisus Hristos, după Înviere, s-a arătat ucenicilor, timp de 40 de zile, după care, în prezenţa lor, s-a înălţat la cer. În acel moment Hristos şi-a profeţit revenirea şi i-a încredinţat pe apostoli că îl va trimite pe Duhul Sfânt.

În popor, Înălțarea Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate. De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.

Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.