Hans Klemm, ambasadorul SUA: România, ţinta războiului de propagandă dus de Rusia

Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, a vorbit despre o intensificare ca pe vremea Războiului Rece a propanagdei ruseşti împotriva Occidentului.

„Războiul de propagandă este un alt tip de amenințare. Bineînțeles, nu este o amenințare nouă pentru Alianța Nord-Atlantică. Am văzut acest tip de amenințare în timpul Războiului Rece, dar am observat că a evoluat în ultimii ani. Din nefericire, România a fost ținta unor asemenea atacuri”, a spus Hans Klemm, citat de Agerpres.

El a făcut referire la declarațiile președintelui rus Vladimir Putin. „Săptămâna trecută, președintele Putin a făcut declarații împotriva României în contextul participării acestei țări la rețeaua sistemului antirachetă. Alianța a petrecut ore întregi pentru a explica intențiile acestui sistem, cum funcționează, ce poate face și ce nu. Cu toate acestea, Rusia continuă să emită relatări false”, a afirmat diplomatul american.

Klemm a adăugat că este datoria presei să transmită informații corecte și verificate.

Alte articole

Accident grav în Caracal! Un microbuz cu șapte militari NATO de la Deveselu s-a răsturnat. Cinci oameni au ajuns la spital

Microbuz cu 18 copii implicat într-un accident în Olt. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

„Libertatea presei ne va face să câștigăm războiul informațiilor. În acest moment critic, depinde de media să își facă meseria în întregime, fără să apeleze la scurtături, să publice comunicate de presă în mod automat, mai ales din surse care nu spun mereu întreaga poveste. Presa trebuie să investigheze, să caute adevărul, să chestioneze tot și să contacteze toate persoanele implicate”, a punctat ambasadorul.

Aceeaşi poziţie a exprimat-o şi Traian Băsescu, imediat după Vladimir Putin a ameninţat România că „poate fi ţinta” rachetelor ruseşti după activarea scutului de la Deveselu. Băsescu l-a numit „propagandist” pe Putin, precizând că România a devenit o posibilă ţintă a armatei ruse din 2004, când a devenit membru NATO, nu în 2016, ca urmare a inaugurării scutului antirachetă de la Deveselu.

„De ce Vladimir?

Vladimir Putin este un lider de care trebuie să ţii cont.

Din păcate pentru prestigiul său, pe 27 mai, la Atena, a făcut o declaraţie care il coboară la nivelul de simplu propagandist, afirmând, citez, „Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur si simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acțiune, de astăzi suntem forțați să luăm anumite masuri pentru a ne asigura securitatea”, adăugând că „in aceeasi situatie se află şi Polonia”, potrivit Reuters.

Categoric este un mesaj pentru populaţie şi nu pentru oamenii politici avizaţi.

Oamenii politici avizaţi ştiu foarte bine că obiective industriale strategice, aglomerări urbane sau obiective militare din România au devenit ţinte posibile pentru armata Federaţiei Ruse imediat după intrarea ţării în NATO. 

Faptul că pe teritoriul României şi Poloniei se dezvoltă un sistem defensiv de apărare antirachetă pentru cele două ţări şi pentru spaţiul european nu este decât o reacţie de răspuns, o reacţie de apărare, o reacţie de descurajare a agresivităţii posibile a Federaţiei Ruse.

Oare de ce o fi ţinut Vladimir Putin să coboare la nivelul unui propagandist care are ca obiectiv dezinformarea românilor?

PS-Domnule Preşedinte Iohannis, Domnule Prim Ministru Cioloş, Domnule Ministru Comănescu, chiar nicio reacţie la ameninţările mincinoase ale lui Vladimir Putin?”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat la sfârşitul lunii mai România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, deoarece găzduiesc elemente ale scutului antirachetă american, pe care Moscova îl consideră o ameninţare, potrivit Reuters.

„Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat Vladimir Putin la Atena.

Citeşte şi: Traian Băsescu despre ameninţările lui Putin: România e ameninţată de când a intrat în NATO