Dosarul Revoluţiei, REDESCHIS de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

UPDATE Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis luni cererea de confirmare a redeschiderii de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, după infirmarea deciziei de clasare din octombrie 2015.

„În baza art. 335 alin.4 Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr.11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare faţă de numiţii Postelnicu Tudor, Igreţ Viorel şi Toma Ioan, dispusă prin Ordonanţa nr.692/C2/2016 din 05 aprilie 2016 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în decizia instanţei supreme, care este definitivă.

Judecătorii de la instanța supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General și au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluției.

Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura atunci interimatul în funcția de procuror general, anunța redeschiderea anchetei, pe motiv că soluția de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică și nelegală, „fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situații de fapt incomplete și, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecință, la o greșită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor, precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”.

Alte articole

Dosarul Revoluției a fost trimis înapoi la Parchet prin decizia ICCJ. Decizia este definitivă

ICCJ admite contestaţia depusă de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu. Ce se întâmplă cu Dosarul Revoluţiei

Bogdan Licu mai arăta că, din modul de desfășurare a anchetei la Parchetul Militar, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esențiale referitoare la evenimentele din perioada 17 — 30 decembrie 1989.

În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situației de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanțelor anterioare, concomitente și ulterioare evenimentelor și fără luarea în considerare a factorilor externi, care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

„Am constatat astfel că procurorii, deși au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informații importante furnizate de acestea, dar nici informații furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente, în multe din aceste cărți, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente și mărturii extrem de importante în economia anchetei”, declara Bogdan Licu.

De asemenea, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, în condițiile în care această comisie a efectuat mii de audieri și a obținut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de această comisie senatorială și fragmente din documentele prezentate de instituțiile statului au fost publicate în multe cărți apărute în ultimii 26 de ani.

„Deși SRI a întocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăsește în dosarul de urmărire penală și nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obținerii acestuia. De asemenea, nu au fost făcute demersuri în vederea obținerii unor documente extrem de importante din arhivele unor autorități/instituții publice — spre exemplu fondul din 1989 al MApN. În această cauză, nu s-au efectuat activități absolut necesare stabilirii condițiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legale sunt, în general, foarte sumare”, mai susținea atunci Bogdan Licu.

În plus, nu a fost recuperată muniția cu care s-a tras asupra persoanelor rănite sau decedate, iar la dosar nu există vreo justificare în acest sens.

„Puținele expertize balistice efectuate nu au stabilit decât tipul muniției folosite, precum și tipurile de armă care o utilizează, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate, pe cale de consecință nici trăgătorii; nu au fost identificate toate forțele militare sau civile participante la reprimarea manifestanților”, mai afirma Licu.

Totodată, cele mai multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informații utile sunt sintetice, unele de-a dreptul formale.

„Am apreciat în aceste condiții că modul în care s-a desfășurat ancheta nu corespunde exigențelor CEDO în ceea ce privește obligația statului de a efectua o anchetă efectivă. De asemenea, am constatat că, în această cauză, contrar afirmațiilor procurorilor militari, nu a intervenit prescripția răspunderii penale. (…) În ceea ce privește infracțiunile de omor și omor calificat, precum și infracțiunile intenționate urmate de moartea victimei, prin raportare la dispozițiile art.153 alin.(2) lit.b) și alin.(3) din Codul de procedură penală, acestea au devenit imprescriptibile. În cauză urmează să se efectueze cercetări și în ceea ce privește infracțiunile de genocid, contra umanității și război, întrucât din analiza probelor administrate, contrar opiniei procurorilor militari, rezultă indicii temeinice și cu privire la săvârșirea unor astfel de infracțiuni”, mai spunea Bogdan Licu pe 5 aprilie.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împușcare, rănirea a 343 în alte împrejurări și reținerea a 924 de oameni.

Parchetul Militar a dispus atunci clasarea dosarului sub aspectul infracțiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracțiuni de război contra proprietății și altor drepturi, respectiv infracțiuni contra umanității, reținându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.

Totodată, s-a dispus clasarea sub aspectul infracțiunii de omor, tentativă de omor și instigare la infracțiunea de omor, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

După această decizie de clasare, sute de revoluționari au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri împotriva soluției date de procurori.

Procurorul General interimar Bogdan Licu a dispus la începutul lunii aprilie redeschiderea urmăririi penale în dosarul Revoluției, care fusese clasat pe 14 octombrie 2015 de Parchetul Militar.

„Am dispus infirmarea rezoluţiei şi redeschiderea urmăririi penale, infirmarea fiind adoptată pe baza unor informaţii incomplete. Din modul de desfăşurare a anchetei rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea aspectelor esenţiale pentru evenimentele din decembrie ’89„, a declarat Bogdan Licu.

Totodată, procurorul general interimar a mai spus că deşi „procurorii au efectuat un număr mare de acte procedurale în cauză”, aceştia „nu au valorificat un număr mare de informaţii„.