CCR discută pe 6 iulie sesizarea lui Iohannis privind neconstituţionalitatea legii privind statutul aleşilor locali

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Klaus Iohannis consideră că intervenţia legislativă asupra art. 9 lit. f) şi art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau judeţean, primar şi preşedinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi:  Klaus Iohannis sesizează Curtea Constituţională cu privire la legea referitoare la statutul aleşilor locali

Alte articole

Schimbări importante pentru prosumatori. Legea va intra în vigoare în cel mult 10 zile

Nicușor Dan arată cu degetul către Parlament după decizia CJUE legată de prescrierea răspunderii penale: „Noi am avut o decizie a CCR care trebuia urmată într-un termen constituțional de 45 de zile”

„Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale ce nu face distincţie în funcţie de modalităţile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menţionează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislaţia penală în vigoare), fie intenţia legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii, aşa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituţie şi au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici exigenţele principiului egalităţii, aşa cum rezultă acesta din art. 16 din Constituţie”, preciza Preşedinţia într-un comunicat.

Astfel, susţine şeful statului, pierderea mandatului de către alesul local care este condamnat prin ‘hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare’ presupune că instanţa a stabilit în mod definitiv vinovăţia acestuia.

„Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt ‘cu executare’, chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal”, precizează Iohannis.

El apreciază că noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege.

În sesizare, preşedintele arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia, iar o condiţie a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceştia se obligă la respectarea Constituţiei şi a legilor.

Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracţiunii şi titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată.

Conform sesizării, interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie pun în evidenţă principiul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, de la care, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului se îndepărtează, nefiind justificată de o nevoie socială reală şi venind în contradicţie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.

Combaterea corupţiei reprezintă, în opinia lui Iohannis, o cerinţă reală a societăţii româneşti şi o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni.

„Din această perspectivă, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constituţionalitate, în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie prevăzute la art. 289-290 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infracţiuni de corupţie, contravine art. 1 alin. (3) şi alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) şi alin. (2). (…) Or, eficienţa cadrului de integritate, precum şi asumarea angajamentelor la nivel internaţional de către statul român în lupta împotriva corupţiei ar putea fi afectate dacă s-ar menţine reglementarea din legea dedusă controlului. Angajamentele internaţionale asumate de România nu pot fi contrazise prin legislaţia naţională, întrucât statul român este obligat să respecte cu bună-credinţă obligaţiile asumate la nivel internaţional”, se mai precizează în sesizare.

Iohannis concluzionează că diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România.