Concediul de creştere a copilului ar putea suferi modificări. Un nou proiect vine cu trei variante

Proiectul prevede ca persoanele care, in ultimii doi ani anteriori nasterii copilului, au realizat timp de cel putin 12 luni venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului, in trei variante.

Astfel, o prima varianta este concediul de crestere a copilului in varsta de pana la 6 luni, respectiv trei ani pentru copilul cu handicap, si o indemnizatie lunara.

A doua varianta este concediul de pana la varsta de 1 an, precum si indemnizatia lunara, iar a treia varianta, concediul de crestere a copilului pana la varsta de doi ani, insotit de indemnizatie lunara.

Pentru cei care prefera sa stea acasa doar sase luni dupa nasterea copilului, indemnizatia va fi 100% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara. 

Alte articole

Mamele care pierd dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului. Ce sume se dau de la stat în 2025

Condiţii legale pentru a încasa ajutorul de şomaj. Cât timp pot lua bani de la stat românii care rămân fără loc de muncă

Indemnizatia pentru parintii care opteaza sa stea un an acasa reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, iar pentru cei care stau 2 ani acasa, indemnizatia va ajunge la 70% din media veniturilor nete realizate in ultimul an.

Initiativa legislativa mai prevede ca persoanele care in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediu pentru cresterea copilului obtin venituri supuse impozitului au dreptul la stimulent de insertie.

Stimulentul de insertie pentru persoanele care beneficiaza de concediul pentru cresterea copilului pana la 6 luni sau pana la un an si care obtin venituri supuse impozitului inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an, pentru perioada ramasa pana la impinirea de catre copil a varstei de doi ani, va reprezenta 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara, garantat in plata.

In plus, pentru parintii care opteaza pentru un concediu de crestere a copilului de pana la 2 ani si obtin venituri, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, pentru perioada ramasa pana la doi ani, vor beneficia de un stimulent de insertie echivalent cu 50% din cuantumul salariului minim brut pe tara.

Pentru persoanele care beneficiaza de concediu de crestere a copilului cu handicap, pana la varsta de 3 ani, stimulentul de insertie se va acorda oricand, pentru toata perioada si reprezinta echivalentul a 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara.

Initiatorul mentioneaza ca propunerea legislativa vine in sprijinul familiilor care isi doresc un copil, prin oferirea a trei variante de concediu de crestere a copilului, de sase luni, 1 an si doi ani.

In plus, cei care doresc sa revina la serviciu mai devreme, vor primi un stimulent de insertie in valoare echivalenta de 85% din cuantumul salariului minim pe tara, brut, adica aproximativ 893 de lei, incepand cu luna mai 2016, fata de 50% din cuantumul minim al indemnizatiei, cum este prevazut in actuala lege.

”Aceasta suma este mai aproape de necesarul pentru a acoperi cheltuielile cu ingrijirea copilului de catre o bona, sau o cresa sau gradinita”, spune deputatul PSD.

Valentin Sava mai afirma ca pentru a sustine femeile de cariera care isi doresc un copil, propunerea legislativa prevede un concediu de 6 luni, perioada in care mamele ar beneficia de o indemnizatie egala cu salariul.

Deputatul PSD citeaza date de la Ministerul Muncii, care arata ca majoritatea parintilor opteaza pentru concediu de crestere a copilului de 2 ani din cauza absentei unor servicii alternative de ingrijire a copilului, la costuri suportabile de catre familie. 
El afirma ca sistemul de educatie anteprescolara nu face fata ca numar de locuri si presupune o serie de costuri pentru hrana, jucarii sau pentru amenajarea spatiilor, pe care le suporta parintii din propriul buzunar, care presupun sume de la 300 la 500 de lei.

”Pentru cei care nu gasesc locuri in sistemul de stat, sistemul privat este o alternativa si mai costisitoare, unde sumele variaza intre 800 si 1.500 de lei”, mai afirma deputatul PSD. 
Sava atrage atentia ca un parinte castiga in medie intre 1.500 si 2.000 de lei pe luna si nu are niciun avantaj in a reveni la munca mai devreme de 2 ani, deoarece ar trebui sa cheltuiasca cea mai mare parte din banii pe care ii castiga pe plata ingrijirii copilului, nu i-ar ramane niciun ban de pe urma muncii sale.

Senatul este prima Camera sesizata in cazul acestui proiect de lege.