Rechizitoriu: Sebastian Ghiţă nu a dat declaraţii procurorilor în dosarul de şantaj

Potrivit documentului, Ghiţă a uzat de dreptul prevăzut de articolul 83 aliniatul 1 Cod de procedură penală şi nu a dat declaraţii în această cauză.

Pe de altă parte, procurorul Liviu Tudose, fost şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti, deferit justiţiei în dosarul lui Ghiţă pentru pentru luare de mită şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, a recunoscut că îl cunoaşte pe Ghiţă şi că „este posibil” să îi fi oferit acestuia date referitoare la un dosar al PCA în perioada de confidenţialitate a cercetărilor.

Citeşte şi: Cei doi procurori trimişi în judecată în dosarul lui Sebastian Ghiţă, suspendaţi din funcţie de CSM

„Procurorul magistrat Tudose Liviu Mihail (…) a recunoscut că îl cunoaşte pe deputatul Sebastian Ghiţă de la începutul anilor 2000 şi „este posibil’ ca în cursul anului 2013, în perioada de confidenţialitate a cercetărilor efectuate în dosarul (…) P/2013, când erau în derulare măsuri de supraveghere tehnică, Ghiţă Sebastian Aurelian să fi venit la locuinţa sa din (….) judeţul Prahova, pentru a-i solicita furnizarea unor informaţii din dosarul instrumentat de procurorul (…). Inculpatul Tudose Liviu Mihail a recunoscut că „este posibil’ să-l fi informat pe Ghiţă Sebastian despre numele procurorului de caz şi al ofiţerilor delegaţi în cauză, însă a considerat irelevante aceste informaţii. Acesta a afirmat că nu mai ştie dacă Ghiţă Sebastian Aurelian i-a cerut să-i furnizeze date referitoare la măsurile de supraveghere tehnică dispuse în dosar”, se precizează în rechizitoriu, citat de Agerpres.

Alte articole

Sfârșit cumplit pentru o elevă de 18 ani din Bihor. Tânăra a fost ucisă la ferma unde făcea practică

Tipuri de pește bogate în Omega-3 și vitamine. Cum trebuie gătit pentru a te bucura de beneficii

Potrivit unor surse judiciare, PCA Ploieşti efectua la acel moment cercetări în dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro în care ulterior au fost trimişi în judecată mai mulţi inculpaţi, printre care fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, Răzvan Alexe, cunoscut drept apropiat al familiei Cosma aflată în relaţii apropiate cu Sebastian Ghiţă, dar şi oameni de afaceri ale căror firme au avut, de-a lungul timpului, contracte cu autorităţile publice din Prahova.

Totodată, Tudose a relatat că, începând cu toamna anului 2013, deputatul Sebastian Ghiţă a început să vină din ce în ce mai des la locuinţa sa, solicitându-i, în mod insistent, să-l salveze „pe moşu’, fiind previzibil că ancheta PCA va ajunge la acesta. Surse judiciare au declarat că „moşu” era Mircea Cosma, la acel moment preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.

„De asemenea, inculpatul Tudose Liviu Mihail a recunoscut, la data de 21.03.2016, când a fost audiat în calitate de suspect, că a folosit relaţia cu Ghiţă Sebastian Aurelian, acreditând însă ideea că urmărea să cunoască unele încercări de afectare a dosarului sau scurgeri de informaţii (…). Inculpatul Tudose Liviu Mihail a recunoscut şi faptul că avea cunoştinţă de planul de anchetă, denumirile câtorva societăţi, câteva nume de persoane din dosarul nr. (…) P/2013, ‘în condiţiile în care procurorul de caz (…) venea des şi îmi prezenta aspecte din anchetă'”, se mai precizează în documentul citat.

De unde a pornit dosarul – nava Flaminia

Dosarul în care deputatul Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată pentru șantaj și alte fapte penale a pornit de la o investigație declanșată după ce un procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploiești s-a sesizat în urma vizionării unui reportaj despre deșeurile periculoase aflate pe nava Flaminia care ar fi urmat să fie reciclate în județul Prahova, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

„La sfârșitul lunii mai 2013, în urma vizionării unui reportaj televizat pe postul (…), având ca subiect reciclarea deșeurilor toxice și periculoase aflate la bordul navei maritime (…), deșeuri ce urmau a fi reciclate pe raza județului Prahova de către societatea comercială (…) S.R.L. administrată de (…), martorul (…), la acel moment procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, s-a hotărât să declanșeze o investigație penală la nivelul parchetului menționat, prin înregistrarea unui dosar în care să fie cercetate posibile infracțiuni săvârșite de persoanele și societățile comerciale implicate în reciclarea deșeurilor periculoase de pe vasul (…)”, se precizează în documentul citat.

Conform unor surse apropiate dosarului, în cauză era vorba despre deșeurile toxice de pe nava Flaminia, care ar fi urmat să fie reciclate pe raza județului Prahova de o societate administrată de omul de afaceri Răzvan Alexe, denunțător în acest dosar.

„În consecință, la data de 07.06.2013, în urma unei discuții purtate cu procurorul (…) și adjunctul inspectorului șef al IPJ Prahova, comisarul șef (…), martorul (…), ofițer de poliție judiciară în cadrul IPJ Prahova — Serviciul de Investigare a Fraudelor s-a sesizat din oficiu cu privire săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală de către (…), de șantaj și de acceptare a unor deșeuri introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și care nu pot fi utilizate în scopul în care au fost introduse, de către (…) și (…). Având în vedere natura infracțiunilor reținute, la data de 07.06.2013, cu nr. (…) /2013, procesul de sesizare din oficiu a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, competent să efectueze acte de urmărire penală în cauze având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, reținându-se, în fapt, că Societatea Comercială (…) SRL, administrată de (…) achiziționează produse petroliere accizabile despre care există indicii că provin din portul Constanța, achiziții care fie nu sunt evidențiate în contabilitatea societății, fie sunt înscrise ca achiziții de produse neaccizabile”, se mai arată în rechizitoriu.

Potrivit procurorilor, deșeurile ar fi urmat să fie duse la stația de epurare a unei rafinării (Astra — n.r.) din Prahova, care însă nu mai îndeplinea condițiile tehnice de prelucrare a reziduurilor.

„Totodată, s-a reținut că, (…), ajutat de prieteni, coordonează transporturi de reziduuri toxice de pe vasul (…), ancorat în portul Constanța la stația de epurare aparținând Rafinăriei (…), județul Prahova, pentru a fi depozitate și prelucrate acolo, în condițiile în care stația de epurare nu mai îndeplinește condițiile tehnice de prelucrare a reziduurilor, după neutralizare deșeurile urmând a fi depozitate la centrul de depozitare a produselor periculoase (…), situat în comuna (…), județul Prahova”, se precizează în rechizitoriu.