Slovacia preia preşedinţia Uniunii Europene. BREXIT şi criza migranţilor, principalele provocări ale mandatului

Între timp, premierul Robert Fico a susţinut că UE trebuie să redefinească o serie de politici eşuate, în special, în domeniul migraţiei.

Însă, agenda slovacă de a reforma politicile europene şi piaţa unică ar putea să fie eclipsată de negocierile generate de Brexit.

„Decizia crucială cu privire la viitorul UE nu poate să fie definită de decizii unilaterale luate de unul sau două state membre, ori de către statele fondatoare„, a susţinut premierul Fico, cu ocazia vizitei de joi la Bratislava a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker.

De asemenea, Fico a înfruntat politica de migraţie a UE şi a refuzat să facă parte din sistemul de relocare pe bază de cote, mergând atât de departe încât să dea în judecată blocul comunitar la Curtea Europeană de Justiţie.

Alte articole

Noi reguli pentru români la intrarea în Marea Britanie. Paşaportul nu mai este suficient

Britanicii ar fi pro revenirii în UE, dacă ar avea loc un nou referendum. Datele unui nou sondaj

Tot criza migraţiei a jucat un rol crucial în referendumul britanic, iar imigraţia cetăţenilor europeni, în special a celor est-europeni, a fost retorica favorită a liderilor antieuropeni din tabăra pro-Brexit.

Citeşte şi Klaus Iohannis anunţă noi consultări pe tema Brexit, săptămâna viitoare

Însă, Fico şi Juncker nu au menţionat referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

Ca urmare a votului britanicilor, Londra va negocia noi acorduri comerciale cu blocul comunitar. Liderii UE au avertizat că negocierile nu pot începe până ce premierul britanic nu declanşează procedura de ieşire prin invocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

Potrivit EUobserver, liderii slovaci preiau preşedinţia rotativă a UE cu o aşa-numită ”agendă pozitivă” şi cu o ambiţie nemărginită de a schimba balansul de putere din blocul comunitar, de a oferi mai multă putere statelor membre în detrimentul birocraţiei de la Bruxelles.

De asemenea, Fico a explicat că va căuta discuţii constructive cu privire la politica europeană de migraţie, ci nu va exploata teme care să genereze chiar mai multă diviziune în interiorul blocului comunitar.

„Ne vom concentra pe o agendă pozitivă, nu pe subiecte care ne dezbină. Un număr mare de europeni nu sunt de acord cu actuala politică de migraţie din UE„, a explicat premierul slovac.

În acest context, rolul Slovaciei va fi de a crea un forum pentru a permite statelor membre să discute propunerile CE, fără ca acestea să fie impuse în mod unilateral.

”Trebuie să ne concentrăm pe un mecanism care funcţionează, nu pe cele care nu funcţionează”, a precizat Robert Fico, referindu-se la actualul sistem de relocare a migranţilor.

În acest timp, un punct important pe agenda ”pozitivă” slovacă este organizarea unui summit european informal la Bratislava, acesta fiind primul summit din ultimii 16 ani care va avea loc în afara Bruxelles-ului. Liderii celor 27 de state membre vor discuta, în cadrul summitului european informal, despre viitorul blocului comunitar, în absenţa reprezentanţilor Marii Britanii. Respectivul summit este programat să aibă loc la 16 septembrie, adică după stabilirea noului premier britanic, care are responsabilitatea de a invoca articolul 50 pentru ieşirea ţării din UE.

Robert Fico a susţinut că slovacii au mari aşteptări de la acest summit informal, întrucât întâlnirea va lansa un proces în care toate cele 27 de state membre îşi vor face vocea auzită.

”Decizii cruciale pentru viitorul UE nu pot fi luate de un grup restrâns de state membre. Aceste decizii trebuie să aibă susţinerea celor mai noi state membre. Este timpul să recunoaştem că aceste state au o experienţă unică în ceea ce priveşte transformarea”, a explicat premierul slovac, făcând referire la tranziţia economică şi politică prin care au trecut statele europene după căderea comunismului.

Anterior, liderii slovaci au transmis clar că îţi doresc să ridice vizele de călătorie pentru georgieni şi ucraineni, decizia s-a confruntat însă cu opoziţia italienilor, germanilor şi francezilor.