Guvernul a lansat noul contract economic cu societatea. Ce conţine „România competitivă”

După o îndelugată perioadă de tranziție care și-a propus întărirea statului de drept și a instituțiilor specifice unei democrații moderne, România este astăzi o economie stabilă care are șansa să se transforme într-o țară de linia întâi în rândul comunității europene printr-un nou proiect economic care să canalizeze toate energiile factorilor de decizie către o dezvoltare economică sustenabilă, începe textul proiectul guvernului „România Competitivă”.

Obiectivul principal al documentului „România competitivă” este o cât mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB-ului potențial – capital, forță de muncă, productivitate (inclusiv capital natural) – ca singura cale de a stimula în mod sustenabil o creștere economică de la 3% la 5% anual. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumparare standard la un echivalent de aproximativ 70% din media UE în anul 2020 (luând în calcul un nivel de creștere de 2% anual la nivelul Uniunii Europene).

Viziunea guvernului Cioloş este concretizată în 16 domenii, care la rândul lor cuprind 41 de priorităţi, respectiv 90 de măsuri, cu un orizont de realizare până în 2020, care adresează provocările curente pentru cei trei factori menționați, precum scăderea natalității sau migrația (în cazul forței de muncă), sau reducerea substanțială a investițiilor străine post-criză (în cazul capitalului), arată ECONOMICA.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iată care sunt propunerile guvernului pentru creşterea PIB-ului potenţial. Pe domenii, în ordinea în care apar în document.

Alte articole

FMI a redus la jumătate creșterea prognozată a economiei românești. Și Ertse, grupul care deține BCR, scade prognoza de creștere

Banca austriacă a înjumătățit prognoza de creștere economică a României pe 2025. Specialiștii prevăd cea mai mare inflație din Europa

Forţa de muncă

Egalitatea de șanse prin acces la serviciile esențiale care țin de calitatea vieții și programe care să susțină mobilitatea forței de muncă în funcție de nevoile economice.

Educaţie

Reducerea distanței dintre cerere și ofertă prin crearea cadrului legislativ și normativ optim pentru învățământul profesional dual.

Sănătate

Îmbunătățirea actului medical, prevenția și adresarea bolilor cu rata de mortalitate cea mai des întâlnită și reducerea mortalității infantile.

Natalitate

Îmbunătățirea serviciilor publice destinate creșterii copilului și stimularea angajatorilor în vederea înființării de grădinițe și creșe pentru copiii salariaților.

Diaspora

Reîntoarcerea actualilor studenți și a lucrătorilor români din străinătate în România care pot aduce know-how, aptitudini și inovație care ar impulsiona economia și societatea românească, ar transforma fenomenul brain drain într-unul de tip brain gain. Măsurile au în vedere programe care vizează promovarea migrației de întoarcere, canalizarea remiterilor de bani către economisire și realizarea de investiții și flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe în vederea atragerii de personal înalt calificat, în special pentru domeniile de activitate în care România duce lipsă de forță de muncă.

Creşterea productivităţii

Agricultura

Dezvoltarea sistemului de irigații, creșterea structurilor asociative în rândul fermierilor și revigorarea învățământului agricol. În același timp, trebuie stimulate sectoarele de nișă precum agricultura ecologică.

IT

Definirea cadrului de funcționare și stimularea creșterii prin calificarea forței umane și adaptarea sistemului educațional la cerințele pieței și un cadru fiscal favorabil dezvoltării.

Energie

Creşterea eficienței energetice și minimizarea pierderilor, urmând ca obiectivele specifice de dezvoltare ale sectorului să se regăsească în Strategia Energetică Națională. Obiectivele energetice trebuie să includă și creșterea producției de energie din resurse regenerabile care asigură atât o mai bună independență și securitate energetică, cât și o contribuție la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și, implicit, la combaterea schimbărilor climatice.

Dezvoltarea capitalului

Fonduri europene

Creșterea capacității instituționale de elaborare a politicilor publice, dialogul și colaborarea interministerială pentru corelarea politicilor și obiectivelor și simplificarea procedurilor de depunere şi implementare a proiectelor finanţate.

Piaţa de capital

Simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini, creșterea gradului de conștientizare pentru companiile cu capital românesc a beneficiilor adoptării standardelor de guvernanță corporativă și accelerarea privatizarilor întreprinderilor de stat.

Investiţiile directe

Simplificarea procedurilor de autorizare în diferite domenii, accelerarea eficientizării acordării ajutorului de stat și a criteriilor de alocare a acestuia și îmbunătățirea relației dintre autoritățile publice și investitori.

„Catalizatori” de dezvoltare

Infrastructură

Prioritizarea sectoarelor critice și realizarea lor în afara cadrului existent. Niciun cetățean din România nu ar trebui să fie la o distanță mai mare de 2 ore de o autostradă.

Cadastru

Scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru o Unitate Administrativ Teritorială, eficientizarea procesului de atribuire a acordurilor cadru, prin clarificarea sau simplificarea legislației achizițiilor, modificarea procedurii de selecție a UAT-urilor și creșterea capacității de verificare în paralel a mai multor UAT-uri, de la 2 în prezent la 4 care ar permite accelerarea finalizării procesului de cadastru.

Cercetare

Concentrarea și prioritizarea domeniilor și proiectelor CDI pentru finanțare (focus pe ELI Valley Măgurele), asigurarea stabilității și predictibilității precum și a unei finanțări suficiente și crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa mediului privat, inclusiv pentru comercializarea inovării.

Birocraţia

Debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice și reducerea costurilor totale impuse oamenilor de afaceri și IMM-urilor prin taxe administrative, precum cele pentru obținerea unei autorizații. Debirocratizarea este un proces extrem de complex care trebuie armonizat și cu reforma administrației publice. Planul de reforme are la bază câteva principii fundamentale: simplificarea, integrarea, transparentizarea și digitalizarea.

    STATUL va susține „contractul” economic prin promovarea încrederii, speranței și bunei credințe prin îndeplinirea funcțiilor sale regaliene, arată documentul.

Achiziţii publice

Îmbunătățirea cadrului legislativ prin transpunerea Directivelor UE și soluționarea deficiențelor din implementare cu scopul de a sprijini pregătirea și implementarea viitoarelor contracte de achiziții publice.

10,5% din PIB pentru o perioadă de 5 ani

Acest document îmbină caracterul aspirațional (unde vrem să ajungă România pe termen mediu) cu cel tehnic (care sunt măsurile necesare pentru atingerea acestui scop). Efortul bugetar cumulat pe o perioadă de cinci ani presupus de aplicarea tuturor măsurilor prezentate a fost estimat la 16,9 miliarde euro (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de 5 ani).

Principalele argumente care susțin implementarea proiectului economic fără rezerve din partea factorilor politici ar fi: ; popularitatea măsurilor (acceptate la nivelul intregii societății ca nevoi ce necesită acțiunea imediată); prioritizarea implementării acestora într-un timp relativ scurt și cu costuri minime, spune guvernul.

Citeşte mai mult pe Economica