Ce alimente importă şi ce alimente exportă România. Cât e balanţa comercială pe primele cinci luni

„În primele cinci luni din 2016, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 569,6 milioane de euro, cu 421,5 milioane de euro mai mare față de soldul negativ consemnat în același interval din 2015. România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1.913,7 milioane de euro, în scădere cu 6,6% față de perioada corespunzătoare din 2015, în timp ce importurile au urcat până la 2.483,3 milioane de euro, reprezentând un salt de 13%, determinat exclusiv de sporirea achizițiilor de produse agroalimentare din zona intracomunitară”, arată datele MADR.

În primele 5 luni din 2015, România înregistra un deficit pe balanța balanța comercială cu produse agroalimentare de 148,1 milioane de euro.

Potrivit statisticii MADR, țigările, grâul și porumbul sunt produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele 5 luni din acest an, respectiv 969,6 milioane de euro. Astfel, în perioada menționată au fost exportate în spațiul intra și extracomunitar 24.900 tone de țigări, în valoare 354 de milioane de euro, două milioane de tone de grâu (345,3 milioane de euro) și 1,063 milioane de tone de porumb (270,3 milioane de euro).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În perioada menționată au crescut exporturile de grâu cu 772.400 tone (+88,2 milioane de euro), cele cu semințe de floarea-soarelui (+14,9 milioane de euro), preparate alimentare (+12,4 milioane de euro), cu țigări — principalul produs exportat — (+10,8 milioane de euro), animale vii din specia bovine precum și ovine sau caprine (+9,7 milioane de euro și respectiv +9,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+8,1 milioane de euro) și carne de porc (+4,7 milioane de euro).

Pe de altă parte, au fost înregistrate scăderi la exporturile de ulei de floarea-soarelui (-29,7 milioane euro), orz (-27,6 milioane euro), turte din extragerea grăsimilor vegetale (-15,9 milioane de euro), boabe de soia (-7,4 milioane de euro), carne de pasăre (-6,5 milioane de euro) și semințe de rapiță (-2,5 milioane de euro).

În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare în primele 5 luni din acest an, topul a fost dominat de produsele de brutărie, patiserie și biscuiți cu o valoare de 97,1 milioane de euro (48.800 tone), de carnea de porc — 96 de milioane de euro (63.800 tone) și preparatele alimentare — 88,5 milioane de euro (23.300 tone).

Comparativ cu aceeași perioadă din 2015, importurile au avansat la majoritatea grupelor de produse agroalimentare și în principal la: grâu (+25,5 milioane euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+23,9 milioane de euro), având de altfel cea mai mare pondere în structura importurilor, preparate alimentare (+18,9 milioane de euro), ciocolată (+17,3 milioane de euro), banane (+16,1 milioane de euro), brânzeturi (+15,9 milioane de euro), tomate (+13,3 milioane de euro), citrice (+12,9 milioane de euro), legume (+12,3 milioane de euro), cafea (+11,3 milioane de euro) și carne de pasăre (+6,2 milioane de euro).

Cantitativ, cele mai mari creșteri ale importurilor s-au consemnat la: grâu (+128,1%), lapte și smântână (+50,9%), produse zaharoase fără cacao (+48,8%), tomate (+47,4%), mere, pere și gutui proaspete (+33,6%), brânzeturi (+32,8%), banane (+31,7%), legume (+29,0%), ciocolată (+21,8%) și, cafea (+20,1%).

În schimb, în perioada menționată s-au redus importurile de șroturi de soia (-18,4 milioane de euro) și de semințe de floarea-soarelui (-4,8 milioane de euro). De asemenea, volumul importurilor de porumb a scăzut cu 620.300 tone (-86,3 milioane de euro). În același timp, livrările externe de porumb au marcat un declin cantitativ de 1,34 de milioane de tone (-55,9%), veniturile obținute fiind diminuate cu 214 milioane de euro față de perioada similară din 2015.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în schimburile de produse agroalimentare, în condițiile în care livrările către statele membre au avut o pondere valorică de 60,3% din total exporturi, iar achizițiile intracomunitare au deținut o pondere de 82,2% din total importuri.