Prună, atac la judecători: În multe cazuri dau amânări mai puţin justificate, care fac ca instituţia liberării să-şi piardă sensul

Raluca Prună a spus că în multe cazuri judecătorii dau amânări mai puțin justificate, care fac ca instituția liberării condiționate să-și piardă sensul.

‘Deținutul care lucrează la Gherla, deținutele care lucrează la multinaționalele din Cluj au beneficiul unor zile de câștig, reducere din pedeapsă. Atunci, până ajung să fie liberate condiționat… Acolo, cred eu, apare problema legislativă. Este cazul în multe situații: o persoană care muncește are un comportament bun și atunci comisia din penitenciar, din care face parte și un judecător de supraveghere, recomandă persoana respectivă pentru liberarea condiționată, când se împlinește fracția. Problema care apare și pe care o știu de la sute de deținuți cu care am discutat e că odată ajunși în fața instanței, sunt foarte multe amânări. Dacă te duci azi în fața instanței, având un raport bun de la comisia din penitenciar, primești o dată o amânare. Bun, te gândești că poate trebuie să fac ceva mai mult. Dacă primești a doua amânare, a treia, a patra oară o amânare, atunci înseamnă că avem o problemă, o problemă de legislație și de termene, probabil”, a evidențiat Prună.

Ministrul Justiției a adăugat că probabil va trebui să fie puse niște termene în acest sens, astfel încât să nu mai poată fi date amânări sine die, care „în multe situații fac ca instituția liberării condiționate să nu mai aibă sens”. „Pentru că dacă trebuie să-mi execut trei pătrimi din pedeapsă și-mi petrec restul de o pătrime din amânare în amânare, în amânare… Care înseamnă un cost pentru societate, pentru că eu trebuie să fiu transportat din penitenciar, trebuie să mă duc în fața unui judecător, există o întreagă procedură administrativă, hârtii. Toate acestea costă. Cu care scop? Cu scopul ca de fapt să ajung la pedeapsa întreagă și toate aceste amânări și plimbări prin instanță să fi fost egale cu zero. Din punctul acesta gândim niște modificări legislative”, a spus Prună, conform Agerpres.

De asemenea, ea a menționat că vor urma întâlniri pentru discuții pe această temă și cu autorii Codului Penal și al Codului de Procedură Penală.

Alte articole

Judecătorii au blocat dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară. Nu s-au putut pune de acord asupra unei soluții

EXCLUSIV Dumitru Dragomir: „Noua conducere, indiferent care va fi ea, are nevoie de judecători cărora să le dea porunci”

‘Intenția este să ne întâlnim cu autorii Codului Penal și de Procedură Penală, care au avut o filozofie când au adoptat proiectul acesta. (…) Mesajul nu e că sunt codurile proaste și pot să vă asigur că n-am să umblu la instituții fundamentale din coduri. Datoria noastră în urma dezbaterilor e să pun în discuție. (…) În niciun caz nu se vor face modificări legislative fără a fi foarte bine întemeiate și fără a avea studii de impact, ceea ce n-a fost cazul cu codurile. Am avut studii de impact după ce am adoptat codurile, nu înainte’, a afirmat ministrul Justiției.

Raluca Prună a participat, vineri, la dezbaterea ‘Sistemul Penitenciar din România. Măsuri pentru reducerea sustenabilă a supraaglomerării și îmbunătățirea condițiilor de detenție’.

‘Scopul este de a propune, dacă este cazul, un pachet de măsuri legislative care să aibă efect imediat asupra vieții persoanei aflate în detenție și asupra problemei majore pe care o avem cu privire la suprapopulare, alături de un set de măsuri administrative pentru care nu este necesară nici un fel de schimbare legislativă, ci numai o mai bună acțiune managerială’, a mai subliniat ministrul Justiției.

* Raluca Prună: Penitenciarul Gherla este un exemplu de bună practică în privința accesului deținuților la muncă

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat, vineri, într-o conferință de presă susținută la Cluj, că Penitenciarul Gherla este un model „de foarte bună practică” în ceea ce privește dreptul și accesul deținuților la muncă.

Ea a participat, vineri, la dezbaterea ‘Sistemul Penitenciar din România. Măsuri pentru reducerea sustenabilă a supraaglomerării și îmbunătățirea condițiilor de detenție’.

‘Am început aceste dezbateri cu privire la reformarea sistemului penitenciar, am pus în dezbatere publică un document, un plan de acțiune pe care l-am adoptat la sfârșitul lunii iunie. (…) Am ales Clujul pentru că aici există un exemplu de foarte bună practică, la Penitenciarul Gherla. Cred că echipa managerială de acolo, dl. Bătinaș, adjunctul domniei sale, au făcut mai mult decât se poate aștepta de la șefi de penitenciar. Faptul de a avea în regim închis 400 de persoane aflate în detenție care lucrează la multinaționale, la De Longhi, la Fujikura, arată că se poate și că, deși toate penitenciarele din România funcționează în același cadru normativ, unii pot fi admirabili, să asigure dreptul la muncă pentru cei care se află în detenție, iar alții, din păcate, nu reușesc acest lucru. Prezența mea la Cluj se datorează exclusiv acestei performanțe excepționale a celor de la Gherla. Am venit aici să învăț, am fost dimineață la această multinațională japoneză și le-am văzut cu ochii mei pe cele 45 de femei aflate în detenție care lucrau acolo, care sunt tratate absolut ca orice persoană în libertate care se angajează la firma respectivă’, a spus Raluca Prună.

Ea a mai spus că modelul de la Penitenciarul Gherla trebuie replicat și în celelalte penitenciare.

‘Încercăm să replicăm buna practică cu privire la dreptul la muncă și accesul efectiv la muncă al deținutului, așa cum se întâmplă la Gherla și în altă parte’, a completat Raluca Prună.

Ea a explicat că scopul dezbaterilor este de a propune, dacă este cazul, inclusiv un pachet de măsuri legislative ‘care să aibă efect imediat asupra vieții persoanei aflat în detenție și asupra problemei majore pe care o avem cu privire la suprapopulare’, alături de un set de măsuri administrative, pentru care e nevoie doar de un management mai bun.