Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare, în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Ce atu are fiecare oraş

Ultima etapă a competiţiei Capitală Europeană a Culturii 2021 în România se va derula în perioada 15-16 septembrie, prin analizarea dosarelor celor patru oraşe care au trecut de faza de preselecţie în cursa pentru obţinerea prestigiosului titlu: Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara.

Termenul-limită pentru primirea dosarelor de candidatură revizuite la Ministerul Culturii, autoritatea de management care le transmite spre evaluare juriului de experţi independenţi, a fost 12 august.

Cele patru localităţi au depus dosare consistente, iar reprezentanţii lor au răspuns la întrebările comisiei. Fiecare şi-a expus punctele forte.

Astfel, Baia Mare mizează pe moştenirea arhaică, folclor, arhitectura în lemn, talentul comunităţii. „Potenţialul oraşului este incontestabil. În prezent, Baia Mare se mândreşte cu resurse culturale bogate, precum moştenirea autentică în etnologie arhaică şi folclor, arhitectura în lemn, istoria orală şi semiotica”, scrie în dosarul de candidatură.

Alte articole

Bucureștiul, primul oraș din România cu inel de autostradă în 2026: „Acest an va fi cel mai important din istoria infrastructurii rutiere românești”

Impro­vizațiile periculoase la care bucureștenii apelează pentru a beneficia de căldură în apartamente. Avertismentul experților

De asemenea, „Colonia Pictorilor din Baia Mare a fost gazda unei mişcări artistice de anvergură europeană care continuă şi este moştenită de o organizaţie bine închegată de artişti locali, ce adună mai mult de o sută cincizeci de artişti plastici profesionişti înregistraţi”.

Propunerea celor din Baia Mare se bazează şi pe activitatea editorială, arhitectură, fotografie, IT&C.

Bucureştiul mizează pe viaţa culturală a Bucureştiului, descrisă ca „un melanj bogat între cultura tradiţională (elitistă), reprezentată de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, operă, dans şi muzică), dar şi de o reţea extinsă şi diversă de muzee, şi o cultură de masă (recreere), reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerte şi evenimente în aer liber, şi o scenă a artelor contemporane în rapidă dezvoltare”.

Conform recentelor evaluări ale sectorului economic din domeniul creativ românesc, Bucureştiul este liderul naţional în materie de antreprenoriat cultural. Acest potenţial poate deveni un capital esenţial pentru proiectul CEaC.

CITEŞTE ŞI Maia Morgenstern va reprezenta Bucureştiul în faţa juriului care va decide oraşul recomandat a fi Capitală Europeană a Culturii

Cluj-Napoca se bazează pe conexiunea dintre Est şi Vest, iar unul dintre sloganurile sale este „Cultura Conectează”.

Cluj-Napoca este un oraş în plină expansiune, din perspectiva numărului de manifestări artistice. În 2015, oraşul a găzduit mai bine de 2.000 de evenimente culturale. Peisajul cultural e completat şi de cel puţin 100 de festivaluri, care propun anual evenimente din domeniul teatrului, literaturii, al dansului, al muzicii, al artelor vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane.

„Conceptul candidaturii noastre este «East of West»”, scrie în dosarul de candidatură, formulă susţinută de „conceptul candidaturii noastre, East of West, exprimă ideea că suntem în egală măsură un oraş cosmopolit şi occidental în estul Europei şi un oraş estic mijlociu, de provincie, în vestul continentului”.

Timişoara se ghidează după mesajul „Luminează oraşul prin tine!”. Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu „staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, Filarmonica şi Opera, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi. Detalii, pe news.ro.