O judecătoare din Botoşani, acuzaţii grave la adresa SRI

Judecatoarea Lacramioara Axinte, presedinta Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Botosani a vorbit, intr-un interviu acordat recent, despre presiunile la care sunt supusi magistratii care dau solutii care nu sunt pe placul DNA.

Judecatoarea sustine ca aproape toti magistratii sunt urmariti de SRI, ca le sunt ascultate telefoanele si le sunt urmarite mijloacele de comunicare. Aceasta mai spus ca sunt suspusi la amenintari in special judecatorii care dau solutii care nu sunt favorabile DNA.

„Inteleg ca SRI-ul identifica “anomalii in sistem”, probabil hotarari judecatoresti, si ca judecatorii care le-au pronuntat sunt investigati (“efort investigativ”). Daca aceste afirmatii le coroboram cu imprejurarea ca SRI obtine de la ICCJ, anual, mii de autorizari pentru interceptarea comunicatiilor, pe motiv de siguranta nationala (cifra oficiala pentru anul 2015 fiind de 2635 mandate), desi nu exista decat cu caracter exceptional trimiteri in judecata pentru infractiuni la siguranta nationala, atunci pare absolut intemeiata convingerea, aproape unanima in instante, ca tuturor judecatorilor li se intercepteaza convorbirile telefonice si celelalte mijloace de comunicatii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este absolut inadmisibil ca un judecator sa fie urmarit si interceptat luni sau ani de zile, pentru ca a pronuntat o hotarare apreciata de SRI ca fiind o “anomalie”, in lipsa oricaror alte indicii ca judecatorul ar fi savarsit o infractiune, sperand ca, dupa luni si ani de interceptari, se va prinde un fir. Asta ar insemna ca traim intr-un stat in care drepturile si libertatile fundamentale nu mai sunt respectate„, a declarat judecatoara Lacramioara Axinte.

Alte articole

SRI şi TSA, agenţia americană pentru securitatea transporturilor, au semnat un memorandum de cooperare pentru protejarea aviaţiei civile

DNA face verificări privind licitația pentru Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț. Contract de peste 5 miliarde de lei, contestat în instanță