Dacian Cioloş: Construirea unei armate unice europene, „o idee ce poate să evolueze pe termen lung”

Actuala sesiune ONU se concentreză pe unul dintre punctele vitale, care este criza migranţilor şi modul de abordare a acesteia. Această criză şi primirea migranţilor în cote obligatorii de către ţările UE a stârnit tensiuni în Europa, unele ţări fiind nemulţumite de noile obligaţii.

Întrebat care a fost poziţia României la New York şi care este abordarea României în problema refugiaţilor, Dacian Cioloş a afirmat că România a susţinut şi susţine în continuare combaterea imigraţiei ilegale, prin controlul frontierelor. 

„Cred că nu e nici în sprijinul refugiaților — adevăraților refugiați — să existe această trecere ilegală a frontierelor. Trebuie ca Uniunea Europeană să fie în măsură să controleze acest proces și, odată controlat acest proces, apoi, în interiorul Uniunii Europene, suntem conștienți că trebuie să ne asumăm anumite responsabilități, dar această asumare trebuie să rămână una voluntară și nu impusă de undeva de sus. În mod voluntar, în urma discuțiilor și deciziilor care au avut loc la nivel european, România și-a asumat anumite obligații. Vreau să fiu foarte clar: nu ne-am asumat obligații în plus aici, la New York, în afară de cele care sunt deja asumate la nivel european. Și, la nivel european, noi am insistat pe faptul că România poate să ajute în primul rând din punct de vedere logistic și material și cu resurse umane pentru protejarea frontierelor. România este foarte activă în cadrul FRONTEX și cu personalul calificat acolo, dar și cu dotări, capacități materiale pe care le avem, dar și în politica de relocare ne-am asumat un anumit lucru, numai că aici hotspoturile din Grecia și Italia funcționează încă destul de lent”, a răspuns Cioloş. „România este gata să contribuie cu contactele pe care le are la identificarea unor soluții de încetare a conflictelor”, a adăugat Cioloş, citat de Agerpres.

Deşi România nu se află pe ruta balcanică a migraţiei în Europa, ţara noastră trebuie să demonstreze în continuare că poate controla frontierele.

Alte articole

Cum arată prima schiță a guvernului lui Nicușor Dan. Nume precum Dacian Cioloș sau Marius Manole, pe listă

Dacian Cioloş, recuperat de Ilie Bolojan la Cotroceni, a fost numit consilier prezidenţial onorific

Bulgaria, în schimb, a primit, în prima fază, 108 milioane de euro pentru a securiza frontierele în faţa unui eventual flux clandestin al migranţilor pe continentul european. „Deocamdată, important este să arătăm în continuare că putem să controlăm frontierele. România a demonstrat lucrul acesta până acum. Semnalul pe care vrem să-l dăm „este că acordăm sprijin vecinilor noștri acolo unde este nevoie și le solicităm, în același timp, colaborarea pentru a putea menține controlul la frontierele bulgaro-română și sârbo-română în primul rând, acolo unde pot să fie presiuni mai mari”, a mai spus Cioloş.

În privinţa viitoarei Troici a Uniunii Europene, în 2019, Cioloş a discutat, la New York, despre acest subiect, precizând că sunt două lucruri importante- unul care priveşte pregătirea logistică şi administrativă, iar al doilea se referă la organizarea unei agende de discuţii consistentă pe care România ar putea să o prezinte.

„Din punct de vedere administrativ-logistic, am creat în cadrul Cancelariei o echipă care va pregăti această președinție. Urmează să recrutăm acolo oameni competenți pe diferite domenii pentru că va trebui, până cel târziu anul viitor, în vară, să avem această echipă completă și bine formată pe temele pe care va trebui să le acoperim. România va trebui să gestioneze, în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene, mai multe grupuri de lucru pe diferite teme, pe subiectele care vor fi în dezbatere la momentul respectiv la nivel european. Deci, pregătim această echipă și am început selectarea de oameni acolo”, a mai spus Cioloş în interviul luat de Agerpres.

Despre o viitoare armată unică europeană, Cioloş consideră că acest lucru este un proiect care poate să evolueze pe termen lung.

„Pe termen scurt, pe termen mediu, se pune problema în primul rând a unei cooperări întărite între statele membre europene pentru o intervenție mai coordonată între anumite teatre de operații unde Uniunea Europeană are un interes și poate să ajute. Oricum, poziția noastră a fost foarte clară de la început și, din câte înțeleg, e poziția majorității statelor membre europene care sunt și membre NATO și anume că această coordonare întărită la nivel european trebuie să fie asigurată în complementaritate cu misiunile pe care le are NATO și nu să înlocuiască rolul NATO (…) Pe de altă parte, cred că la nivel european, prin această coordonare întărită, putem asigura o mai bună complementaritate și legătură între politica de înzestrare a armatei (…) și această întărire a rolului Uniunii Europene în politica de apărare, a mai spus premierul.