Studiu: Aproximativ 60.000 de asistente din unitățile sanitare publice, afectate de discriminare salarială

„Coroborarea datelor din cercetarea sociologică cu cele privitoare la salarizare indică faptul că la ora actuală categoria de personal cea mai afectată o constituie asistentele medicale, în special asistentele medicale absolvente de postliceală. Două componente majore contribuie la această situație: marea majoritate (cca. 60.000) a asistentelor medicale din unitățile sanitare publice sunt afectate de fenomenul discriminării salariale și cca. 23% dintre asistentele medicale din unitățile sanitare publice sunt în situația de muncă forțată neplătită”, sunt concluziile studiului.

Printre problemele constatate se numără respectarea drepturilor aferente timpului de muncă, în condițiile în care 56% dintre asistentele medicale efectuează în mod constant ore suplimentare. În cazul a circa 78% dintre asistentele medicale care efectuează ore suplimentare nu li s-a cerut acordul pentru efectuarea acestora. ‘Obligarea contextuală’ — a trebuit să le efectuez deoarece nu avea cine — este pe primul loc, fiind urmată de cea directă, prin trecerea pe grafic. Circa 3% dintre respondente au indicat faptul că au fost amenințate să efectueze orele suplimentare.

De asemenea, 40% dintre asistentele medicale care efectuează ore suplimentare (aproximativ 23% din totalul respondenților) au indicat faptul că acestea nu sunt plătite și nici nu sunt recuperate prin zile libere, arată Agerpres.

„Situația se încadrează în cazul exemplar al sclaviei, fiind vorba de muncă forțată și neplătită”, subliniază autorii studiului.

Alte articole

O fabrică din România oferă salarii nete începând de la 8.000 de lei. Ce alte beneficii de relocare mai oferă

Mai poate statul să plătească salariile și pensiile? Anunțul momentului de la ministrul Finanțelor

Totodată, circa 21% dintre asistentele medicale nu au beneficiat de concediu de odihnă integral în ultimii 5 ani de zile. Doar 57% dintre asistentele medicale au indicat că nu au zile de recuperat în urma orelor suplimentare și a concediului de odihnă neefectuat din ultimii trei ani de zile.

O altă problemă indicată în cadrul studiului este „echivalarea asistentelor medicale absolvente de postliceală”.

„Ținând cont de faptul că asistentele medicale absolvente de postliceală reprezintă peste 85% din asistentele medicale care lucrează în unitățile sanitare, diferențele foarte mari ale nivelelor de salarizare, bazate în special pe existența mai multor categorii de studii, în condițiile atribuțiilor identice generează la ora actuală cea mai mare problemă a acestei categorii de personal”, se menționează în studiu.

Circa 60% dintre respondente au indicat faptul că se simt discriminate salarial față de asistentele medicale cu studii superioare. Argumentele utilizate: „deși fac aceeași muncă, salariul este diferențiat”, „lipsa unui proces de echivalare a competențelor deja dobândite pentru a trece la un nivel de școlarizare egal cu facultatea” și „distribuția egală a responsabilităților la locul de muncă”. Discriminarea salarială a asistentelor medicale absolvente de postliceală este cel mai amplu fenomen de discriminare din sectorul sanitar, având, în consecință, cel mai mare impact negativ, semnalează autorii studiului.

Salarizarea asistentelor medicale este menționată drept a treia mare problemă constatată. Astfel, circa 28% dintre respondenți au indicat faptul că unitatea le refuză acordarea unor drepturi salariale. Dintre drepturile ce li se refuză în unitățile sanitare unde lucrează, asistentele medicale au menționat: neplata orelor suplimentare; neacordarea bonurilor de masă și neacordarea gradului principal.

Din perspectiva discriminărilor salariale cea mai defavorizată categorie profesională o constituie asistentele medicale. În funcție de gradul de afectare și impactul acesteia (numărul de asistente afectate), „ierarhia discriminării” este următoarea: asistentele medicale absolvente de postliceală:—cca. 60.000 de asistente medicale care au între 49,3% din salariul maxim posibil (în spitalele neclinice și Anestezie Terapie Intensivă—ATI/Unități de Primire Urgențe—UPU) și 57,3% în spitalele neclinice (comparativ cu nivelul salariului asistentelor medicale cu studii superioare din spitalele clinice: 64%); asistentele medicale cu studii superioare din spitalele neclinice (cu excepția ATI/UPU/CPU), un număr mic de asistente, acestea având însă doar 46% din salariul maxim posibil.

Principalele soluții recomandate pentru eliminarea problemelor constatate sunt: reducerea deficitului de personal și/sau introducerea CIM-urilor (contracte individuale de muncă) cu timp parțial pentru înlocuirea orelor suplimentare neplătite pentru toate asistentele medicale; demararea procedurilor pentru echivalarea asistentelor medicale absolvente de postliceală—echivalarea elimină cea mai importantă discriminare salarială pentru 63.586 de asistente medicale din unitățile sanitare publice; introducerea echivalării salariale (salarizarea similară a asistentelor medicale absolvente de postliceală cu cele absolvente de studii superioare) sau reducerea în regim de urgență a discrepanțelor/discriminărilor salariale; reducerea discrepanțelor/discriminărilor salariale prin aducerea tuturor salariilor la același nivel de referință (64%) din salariul maxim posibil pe legea 284/2010 (calculat prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare specifici fiecărei funcții cu salariul minim pe economie).

O altă soluție propusă este și reajustarea ierarhiei salariale în special prin introducerea claselor suplimentare pentru vechimea în sectorul sanitar (prin preluarea modelului aplicabil Educației) și prin eliminarea diferențelor dintre asistentele medicale S și cele PL (aplicabilă și în cazul asistentele medicale care lucrează în secțiile ATI/UPU/CPU raportat la restul secțiilor) la cel mult 3 clase de salarizare.

Studiul a fost desfășurat în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” și face parte din strategia de abordare a problemelor salariaților din sănătate bazată pe dovezi. Acesta este corelat cu alte cercetări desfășurate în cadrul de CCDSS, ultima abordare de acest gen constituind-o problema gărzilor medicilor.

Cercetarea are ca obiectiv analiza situației asistentelor medicale din unitățile sanitare publice centrată pe câțiva indicatori esențiali ai calității vieții profesionale: timpul de muncă, salarizarea, evoluția în carieră. În subsidiar, cercetarea sociologică a evaluat și disponibilitatea la acțiuni de protest pentru rezolvarea problemelor indicate de respondenți în cadrul cercetării.

Selecția respondenților este una aleatorie, în funcție de dorința subiecților de a participa la aceasta cercetare. Au completat chestionarul un număr de 1.234 asistenți medicali.